Crabul-potcoavă, specie mai veche decât dinozaurii, pe lista roșie a celor vulnerabile

in Biodiversitate, Biodiversitate, Business, Impact 29 August 2019 907 Views

Deși există pe Pământ dinaintea dinozaurilor, crabii-potcoavă ar putea să dispară din cauza industriei farmaceutice, care îi recoltează pentru sângele lor albastru, care este folosit pentru a depista endotoxinele produse de unele bacterii.

Foto: Oana Racheleanu

Crabul-potcoavă, Limulus polyphemus, se confruntă acum cu cea mai mare amenințare din cei 450 de milioane de ani, de când există specia pe Pământ, deși a supraviețuit în fața a patru extincții în masă. Înrudiți de fapt cu arahnidele (păianjeni, scorpioni, căpușe și acarieni), sunt cele mai apropiate rude în viață ale trilobitelor, acum dispărute.

În 2016, specia a fost pusă pe lista roșie a celor vulnerabile, de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Cauzele principale sunt industria farmaceutică, pescuitul, pierderea habitatului și schimbările climatice.

Crabii-potcoavă sunt importanți în special pentru industria farmaceutică, pentru că sângele lor albastru, care conține cupru, este folosit pentru crearea celui mai sensibil indicator de endotoxine produse de unele bacterii descoperit până acum. Compusul din sânge, limulus amebocitlizat sau LAL, este utilizat pentru testarea medicamentelor, a vaccinurilor şi a dispozitivelor medicale precum rinichii artificiali, pentru a exclude prezența germenilor periculoși. Niciun alt test nu este atât de rapid şi de ilustrativ.

„Sângele crabului se folosește pentru detectarea endotoxinelor produse de unele bacterii, anume bacterii Gram negative. Bacteriile în sine, care pot fi detectate prin metode obișnuite, sunt mai puțin periculoase decât endotoxinele lor. Cu alte cuvinte, poți să ai în organism bacterii Gram negative, cum ar fi E coli pe care o avem în intestine și să nu fie grav, dar este extrem de grav dacă ai endotoxinele lor”, a explicat Corina Leonte, microbiolog, pentru Green Report.

Astfel, în industria farma medicamentele sunt testate prin metode obișnuite să nu aibă bacterii, și, separat, cu ajutorul compusului din sângele crabului-potcoavă, să nu aibă endotoxine bacteriene.

„Din sângele lui se face un reactiv care, în contact cu endotoxinele, produce o reacție de gelifiere. Noi îl punem în contact cu medicamentul și dacă se formează gel, medicamentul are endotoxine, dacă nu se formează gel, nu are sau are sub limita de detecție”, a mai spus acesta.

Endotoxinele sunt substanțe toxice conținute de unele bacterii, care se eliberează când sunt distruse celulele bacteriene.

Sângele crabului-potcoavă este, în prezent, unul dintre cele mai scumpe lichide de pe Pământ – un litru are prețuri între 9.000 și 16.000 de dolari.

Specia se găsește în Oceanul Atlantic, în largul coastei de est a SUA, de la Maine la sud de Golful Mexic. Zona importantă de migrare a acestora este Delaware Bay. Așa se face că Statele Unite prind peste 430.000 de astfel de vietăți pe an și recoltează 30% din sângele fiecăreia, apoi îi returnează în ocean. Deși procedura nu presupune uciderea lor, studiile arată că între 5 și 20% dintre aceștia mor în timpul acestei operațiuni, iar femelele care supraviețuiesc au dificultăți în a se înmulți. Însă, la fel de mulți sunt colectați pentru momeală, iar numărul lor a scăzut și din cauza dezvoltării costiere și a încălzirii globale.

Crab-potcoavă mort, pe plaja din Atlantic City, New Jersey, SUA. Foto: Oana Racheleanu

Oamenii de știință prezic că populația de Limulus polyphemus va scădea cu 30% de pe coasta de est de Statelor Unite, în deceniile următoare. Trei subspecii asiatice vor dispărea mult mai rapid de atât, pentru că acolo crabii sunt vânduți pentru mâncare după ce le este recoltat sângele.

De asemenea, ouăle crabilor-potcoavă sunt esenţiale pentru păsările migratoare marine, mai ales pentru Calidris canustus rufa (Red knot), care pleacă primăvara din Brazilia spre Arctica. Până ajung la golful Delaware, pierd jumătate din greutate, iar studii recente au arătat că numărul lor s-a înjumătăţit.

Companiile medicale încearcă să obțină reproducerea speciei în captivitate și dezvoltarea unui substitut sintetic pentru LAL, însă încă așteaptă aprobarea din partea Administrației Americane pentru Alimente și Medicamente.

Thomas Novitsky, de la Asociația de Conservare a Crabilor-Potcoavă, a declarat că aceste alternative ar avea un impact neglijabil. În schimb, soluții viabile ar putea fi îmbunătățirea practicilor de recoltare, protejarea habitatelor și restricții mai severe privind folosirea crabilor pentru momeală.

„Profitul lor (n.r. a companiilor farmaceutice) este enorm, însă sprijinul pentru eforturile de conservare este slab sau absent. Creșterea economică, profitul și beneficiile imediate pentru rasa umană par să câștige întotdeauna în fața sustenabilității și a protejării mediului, care sunt asiguările noastre pentru viitor”, a spus acesta pentru The Guardian.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii