Creşterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă reduce valoarea nutritivă a alimentelor – studiu

in Biodiversitate, Eat Smart, Poluare 31 August 2018 325 Views

Creşterea nivelului de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă până în 2050 va reduce valoarea nutritivă a numeroase culturi, cum ar fi cele de orez, grâu, dar şi alte cereale. Pe baza tendințelor actuale, concentrațiile mai ridicate de CO2 ar putea reduce nivelurile de fier, zinc și proteine cu până la 17% până la jumătatea secolului, se arată în concluziile cercetării.

“Sute de milioane de oameni ar putea suferi de deficienţe în aceste substanțe nutritive, în principal în Africa, Asia de Sud-Est, India și Orientul Mijlociu”, a spus pentru AFP autorul principal, Matthew Smith, cercetător la Harvard T.H. Chan Școala de Sănătate Publică.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Harvard care au analizat 225 de alimente diferite, creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă, care ar putea ajunge la 550 de părţi per milion (ppm) în jurul anului 2050 – faţă de 405 ppm în 2017, “ar reduce cu 3% până la 17% conţinutul de fier, proteine şi zinc din numeroase culturi de bază”.

Această scădere a valorii nutritive a alimentelor se va traduce printr-o “deficienţă de zinc în cazul a 175 de milioane de persoane, dar şi de proteine, la 122 de milioane de persoane, până în 2050, exacerbându-se carenţele (nutriţionale) existente deja la peste un miliard de oameni”, se arată în studiul publicat în jurnalul ştiinţific Nature Climate Change şi citat de AFP.

Aceste persoane se vor adăuga celor 662 de milioane de locuitori ai planetei care suferă de carenţă de proteine, celor 1,5 miliarde care se confruntă cu deficienţa de zinc şi celor 2 miliarde care au deficit de fier.
Proteinele, împreună cu mineralele fier și zinc, sunt substanțe nutritive esențiale pentru creșterea și dezvoltarea umană normală.

”Carenţele de zinc afectează sistemul imunitar, copiii având cel mai mare risc de a contracta boli precum infecţii respiratorii, malarie sau boli diareice”, a explicat cercetătorul Matthew Smith intervievat de AFP.

Un deficit de fier poate provoca anemie sau poate creşte numărul cazurilor de mortalitate infantilă, a continuat acesta. Lipsa de proteine, adesea asociată cu subnutriţia, se poate traduce printr-un retard de dezvoltare la copii.

Regiunile cele mai expuse acestor riscuri sunt cele din Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Asia, potrivit studiului, ceea ce se poate explica prin obiceiurile alimentare din aceste ţări.

Plantele joacă un rol esenţial în furnizarea de zinc, fier şi proteine. Dintre acestea, grâul, orezul şi porumbul ”contribuie la aproximativ două treimi din aportul de proteine, zinc şi fier la nivel mondial. Însă, grâul şi orezul sunt cele mai sensibile la creşterea nivelului de CO2 din atmosferă, în timp ce porumbul este în mod evident mai puţin afectat”, a detaliat Matthew Smith.

Grâul, orezul și porumbul reprezintă împreună aproximativ 40% din cantitatea de proteine, zinc și fier din întreaga lume. În general, oamenii primesc trei cincimi din proteinele dietetice, patru cincimi din fier și 70% din cerințele de zinc din plante.

Orezul va deveni mai puțin nutritiv din cauza schimbărilor climatice

Populaţiile cele mai sărace sunt totodată şi cele mai vulnerabile deoarece plantele constituie o parte importantă din alimentaţia acestora, în timp ce locuitorii din statele cu un nivel de trai mai ridicat îşi completează dieta cu carne.

Sistemul alimentar global este, de asemenea, vulnerabil la creşterea temperaturilor, secetă prelungită și alte forme de vreme extremă determinate de schimbările climatice, au arătat cercetări anterioare. Impactul include randamentele reduse ale culturilor.

“Deciziile pe care le luăm în fiecare zi – modul în care ne încălzim locuinţele, ceea ce mâncăm, cum ne deplasăm şi ceea ce cumpărăm – fac ca alimentele noastre să fie mai puţin hrănitoare şi să pună în pericol sănătatea altor populaţii şi a generaţiile viitoare”, a avertizat Samuel Myers, coautor al studiului, citat în comunicatul care însoţeşte concluziile studiului.

Numărul persoanelor afectate ar crește, de asemenea, dramatic în China, Indonezia, Bangladesh, Brazilia, Kenia și alte economii emergente sau în curs de dezvoltare.

“Suplimentele ar putea atenua temporar unele consecințe asupra sănătății, dar nu sunt o soluție viabilă pe termen lung”, a spus Smith.

Deoarece sunt dificil de distribuit și nu abordează cauza principală a malnutriției, vitaminele și suplimentele “ar trebui să fie cel mai bine văzute ca o intervenție medicală pe termen scurt”, a adăugat el.

Mai mult de două miliarde de oameni din întreaga lume au deficit de unul sau mai mulți nutrienți, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Comentarii

comentarii