Nou─â na╚Ťiuni cer ajutor pentru combaterea crimei organizate din industria de pescuit, care ├«ncalc─â drepturile omului ╚Öi afecteaz─â mediul

in Revista presei 29 October 2018 18 Views

Miniștrii a nouă state de coastă cer ajutor pentru combaterea crimei organizate din industria de pescuit, care încalcă drepturile omului și au un impact negativ asupra mediului.

Pescarii care r─âm├ón f─âr─â munc─â din cauza sc─âderii stocurilor de pe╚Öte sunt ademeni╚Ťi de c─âtre carteluri interna╚Ťionale, ajung├ónd s─â fac─â trafic cu droguri ╚Öi arme, precum ╚Öi cu animale marine, au explicat oficialii na╚Ťiunilor insulare ├«ntr-o conferin╚Ť─â care a avut loc la Copenhaga.

Estim─ârile realizate de Biroul ONU pentru Droguri ╚Öi Criminalitate arat─â c─â pia╚Ťa neagr─â a speciilor s─âlbatice marine, inclusiv corali ╚Öi pe╚Öti de recif, din Asia de sud-est ╚Öi Pacific valoreaz─â 850 de milioane de dolari. Costul actual al crimei din industrie, care include trafic de persoane ╚Öi evaziune fiscal─â, este mult mai mare.

Un ministru din Palau a declarat pentru The Guardian că actuala criză de metamfetamină de pe mica insulă este alimentată de vase de pescuit care operează în ape îndepărtate și sunt implicate în traficul de droguri.

În Jamaica, unde valoarea peștelui a scăzut din cauza pescuitului excesiv, un reprezentant al pazei de coastă a declarat că bărcile de pescuit părăseau Jamaica cu marijuana și se întorceau în următoarele 24 de ore cu arme.

Cele nou─â ╚Ť─âri care au semnat declara╚Ťia sunt Norvegia, Sri Lanka, Palau, Insulele Faroe, Kiribati, Insulele Solomon, Namibia ╚Öi Ghana.

├Än cadrul conferin╚Ťei, statele insulare sunt definite ca state oceanice mari, o distinc╚Ťie important─â. Gunnar St├Şlsvik, director de politici al ministerului norvegian de afaceri externe a explicat c─â aceast─â defini╚Ťie reprezint─â o schimbare important─â.

De exemplu, Kiribati este compus─â din 33 de atoli ╚Öi are o popula╚Ťie de doar 110.000 de oameni, ├«ns─â are drepturi asupra unei suprafe╚Ťe de ocean aproximativ egal─â cu cea a Indiei continentale. Palau are drepturi asupra unei suprafe╚Ťe de ocean de 500.000 kilometri p─âtra╚Ťi, iar Insulele Faroe au o zon─â economic─â exclusiv─â care este la fel de ├«ntins─â ca suprafa╚Ťa Italiei continentale.

Fleming Umlich Sengebau, ministrul pentru pescuit al statului Palau, a declarat ├«n cadrul conferin╚Ťei c─â na╚Ťiunea nu are ├«nc─â tehnologia ╚Öi resursele necesare pentru a ├«╚Öi proteja pe deplin oceanele.

ÔÇ×Din cauza apropierii noastre de Asia de sud-est, am asistat la vecinii no╚Ötri la cazuri ├«n care oamenii fac trafic de droguri, problem─â care devine tot mai mare ├«n Palau. Am g─âsit droguri venind de la vasele de pescuit… Suspect─âm c─â b─ârcile pleac─â din Palau pentru a ├«nt├ólni vasele de pescuit ├«n largul m─ârii. Este imposibil s─â ne a╚Ötept─âm ca o ╚Ťar─â mic─â ca Palau s─â rezolve acest lucru. Vrem ajutorul comunit─â╚Ťii interna╚Ťionale.ÔÇŁ

Palau a adoptat măsuri pentru reducerea pescuitului excesiv, braconajului, pescuitului ilegal și a crimei organizate, cum ar fi transformarea a 80% din zona economică exclusivă într-un sanctuar marin, unde pescuitul este ilegal. Cu toate acestea, Palau are doar două vase care patrulează această zonă și trei vase care patrulează apele statului.

Harald Nesvik, ministrul norvegian pentru pescuit, a spus c─â cele nou─â state au semnat declara╚Ťia cu inten╚Ťia de a primi o recunoa╚Ötere a problemei la nivel global, aceasta av├ónd un impact semnificativ asupra economiei ╚Öi a pie╚Ťei, precum ╚Öi asupra mediului ╚Öi a drepturilor omului.

ÔÇ×Acesta este un prim pas. Pentru ONU, primul pas este s─â recunoasc─â faptul c─â aceste lucruri se ├«nt├ómpl─â. Aceasta este o lupt─â pe care nu ne permitem s─â o pierdem.ÔÇŁ, a declarat Nesvik.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Bra╚Öov ╚Öi a terminat Facultatea de Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii. Scrie, face fotografii pe film ╚Öi viseaz─â la o lume ├«n care omul ├«╚Öi re├«ntoarce sufletul c─âtre natur─â.

Comentarii

comentarii