Nouă națiuni cer ajutor pentru combaterea crimei organizate din industria de pescuit, care încalcă drepturile omului și afectează mediul

in Revista presei 29 October 2018 53 Views

Miniștrii a nouă state de coastă cer ajutor pentru combaterea crimei organizate din industria de pescuit, care încalcă drepturile omului și au un impact negativ asupra mediului.

Pescarii care rămân fără muncă din cauza scăderii stocurilor de pește sunt ademeniți de către carteluri internaționale, ajungând să facă trafic cu droguri și arme, precum și cu animale marine, au explicat oficialii națiunilor insulare într-o conferință care a avut loc la Copenhaga.

Estimările realizate de Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate arată că piața neagră a speciilor sălbatice marine, inclusiv corali și pești de recif, din Asia de sud-est și Pacific valorează 850 de milioane de dolari. Costul actual al crimei din industrie, care include trafic de persoane și evaziune fiscală, este mult mai mare.

Un ministru din Palau a declarat pentru The Guardian că actuala criză de metamfetamină de pe mica insulă este alimentată de vase de pescuit care operează în ape îndepărtate și sunt implicate în traficul de droguri.

În Jamaica, unde valoarea peștelui a scăzut din cauza pescuitului excesiv, un reprezentant al pazei de coastă a declarat că bărcile de pescuit părăseau Jamaica cu marijuana și se întorceau în următoarele 24 de ore cu arme.

Cele nouă țări care au semnat declarația sunt Norvegia, Sri Lanka, Palau, Insulele Faroe, Kiribati, Insulele Solomon, Namibia și Ghana.

În cadrul conferinței, statele insulare sunt definite ca state oceanice mari, o distincție importantă. Gunnar Stølsvik, director de politici al ministerului norvegian de afaceri externe a explicat că această definiție reprezintă o schimbare importantă.

De exemplu, Kiribati este compusă din 33 de atoli și are o populație de doar 110.000 de oameni, însă are drepturi asupra unei suprafețe de ocean aproximativ egală cu cea a Indiei continentale. Palau are drepturi asupra unei suprafețe de ocean de 500.000 kilometri pătrați, iar Insulele Faroe au o zonă economică exclusivă care este la fel de întinsă ca suprafața Italiei continentale.

Fleming Umlich Sengebau, ministrul pentru pescuit al statului Palau, a declarat în cadrul conferinței că națiunea nu are încă tehnologia și resursele necesare pentru a își proteja pe deplin oceanele.

„Din cauza apropierii noastre de Asia de sud-est, am asistat la vecinii noștri la cazuri în care oamenii fac trafic de droguri, problemă care devine tot mai mare în Palau. Am găsit droguri venind de la vasele de pescuit… Suspectăm că bărcile pleacă din Palau pentru a întâlni vasele de pescuit în largul mării. Este imposibil să ne așteptăm ca o țară mică ca Palau să rezolve acest lucru. Vrem ajutorul comunității internaționale.”

Palau a adoptat măsuri pentru reducerea pescuitului excesiv, braconajului, pescuitului ilegal și a crimei organizate, cum ar fi transformarea a 80% din zona economică exclusivă într-un sanctuar marin, unde pescuitul este ilegal. Cu toate acestea, Palau are doar două vase care patrulează această zonă și trei vase care patrulează apele statului.

Harald Nesvik, ministrul norvegian pentru pescuit, a spus că cele nouă state au semnat declarația cu intenția de a primi o recunoaștere a problemei la nivel global, aceasta având un impact semnificativ asupra economiei și a pieței, precum și asupra mediului și a drepturilor omului.

„Acesta este un prim pas. Pentru ONU, primul pas este să recunoască faptul că aceste lucruri se întâmplă. Aceasta este o luptă pe care nu ne permitem să o pierdem.”, a declarat Nesvik.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Brașov și a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Scrie, face fotografii pe film și visează la o lume în care omul își reîntoarce sufletul către natură.

Comentarii

comentarii