Cronica unui eșec așteptat

in Biodiversitate, Opinii 10 July 2020 681 Views

În februarie Comisia Europeană atenţiona România că are “deficiențe sistemice în aplicarea legislației UE privind protecția mediului în ceea ce privește gestionarea pădurilor”. Credeți că ne-am apucat repede să rezolvăm deficiențele? Ei bine nu. Asta reiese din avizul motivate al CE, trimis Guvernului României în 2 iulie, cu un ultimatum de o lună, după care urmează infringementul.

Imagine de Free-Photos de la Pixabay

Aflăm din acesta următoarele:

  • Avem o problemă cu exploatările ilegale, cu distrugerea continuă a pădurilor virgine, din parcurile naționale și din alte arii protejate.
  • Guvernul României a cerut în februarie o amânare a răspunsului, care a fost respinsă de CE.
  • Guvernul României a trimis în martie un raspuns cu promisiuni de rezolvare a deficiențelor din domeniul managementului silvic-forestier și al ariilor protejate.
  • CE a analizat răspunsul și a concluzionat că “explicațiile sunt nesatisfacătoare” și a emis avizul motivat.

Guvernul Romaniei are o lună termen de conformare pentru următoarele problem semnalate:

  • nu a efectuat în mod sistemic și consistent controale adecvate și persistente pentru evitarea ajungerii pe piață a lemnului din tăieri ilegale și nu a aplicat sancțiuni pentru aceasta;
  • a permis intrarea în vigoare a amenajamentelor silvice înaintea obținerii avizului de mediu pentru acestea și fără evaluarea impactului de mediu;
  • nu a luat măsuri eficiente pentru a evita deteriorarea gravă prin exploatările forestiere ilegale și legale a stării de conservare a habitatelor și speciilor din mai multe situri Natura 2000, problema fiind una sistemică;
  • nu a pus la dispoziția publicului informații publice legate de amenajamentele silvice și nu asigură implucarea publicului în elaborarea acestora.

Din scrisoarea CE înțelegem că este vorba despre tăierile ilegale care au ajuns să-i îngrijoreze pe oficialii europeni dar și despre ariile protejate, pădurile virgine, habitatele forestiere și speciile protejate care sunt afectate în mod sistematic prin practicile silvice și forestiere și despre lipsa de transparență a sistemului și interzicerea accesului public la informațiile despre mediu.

Este vorba despre încălcarea Regulamentului UE nr. 995/2010 privind introducerea pe piață a lemnului (EUTR) și a trei Directive europene:  92/43/CEE (conservarea habitatelor și speciilor), 2001/42/CE (evaluarea impactului de mediu) și 2003/4/CE (accesul publicului la informațiile despre mediu).

Concluzia apare încă în preambulul scrisorii. “Comisia a ajuns la concluzia că România este afectată de deficiențe sistemice în aplicarea legislației UE privind protecția mediului în ceea ce privește gestionarea pădurilor.

Comisia consideră că România nu respectă articolul 10 din Regulament, întrucât “nu efectuează în mod sistematic și persistent suficiente verificări pentru a examina dacă operatorii respectă Regulamentul“. Autoritățile române nu respectă aceste cerințe în trei privințe:

  1. Verificările efectuate asupra operatorilor se bazează pe SUMAL, bază de date care nu este pe deplin operațională (asta recunosc chiar autoritățile române).
  2. Verificările nu sunt suficiente și nici eficace.
  3. Definiția materialului lemnos din Codul Silvic nu include toate produsele, precum  deșeurile și resturile de lemn, tocătura, rumegușul, vreascurile.

Comisia mai consideră că România nu respectă articolul 19 din Regulament prin faptul că nu a luat în mod sistematic și persistent toate măsurile necesare pentru a se asigura că normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării Regulamentului sunt puse în aplicare.

Adică avem deficiente mari la control și aplicarea Regulamentului.

Nerespectarea Directivei /43/CEE privind conservarea habitatelor și speciilor

Comisia consideră că România nu respectă art. 6 (3) și art. 7, prin faptul că permite autorităților să aprobe amenajamentele silvice înainte de a se fi asigurat că acestea nu vor afecta în mod negativ integritatea siturilor Natura 2000. Asta deoarece activitățile de gestionare a pădurilor “pot constitui o amenințare la adresa habitatelor și speciilor protejate“.

Amenajamentele silvice trebuie să facă mai întâi obiectul unei evaluări adecvate și acestea sunt autorizate numai în cazul în care evaluarea oferă certitudine cu privire la absența unor efecte negative asupra integrității siturilor. In România lucrurile stau invers, amenajamentele sunt mai întâi puse în aplicare și numai ulterior fac obiectul unei evaluări a impactului de mediu.

Sunt date exemple o serie de amenajamente silvice avizate de către comisa ministerului și intrate în vigoare cu mulți ani înaintea parcurgerii procedurii de mediu, aceasta fiind oricum de cele mai multe ori fără evaluare de mediu.

Comisia consideră că România nu respectă dispozițiile art. 6 aliul (2) i art. 7, prin faptul că nu a luat măsurile corespunzătoare pentru a evita deteriorarea habitatelor, precum și perturbarea semnificativă a speciilor.

Sunt date exemple de deteriorare și perturbare semnificativă a habitatelor și speciilor ca urmare a exploatării forestiere în 4 situri Natura 2000, cazuri analizate prin utilizarea setul de date al inițiativei Global Forest Cover, cu care s-a estimat declinul suprafețelor împădurite în patru situri Natura 2000 cu suprafețe împădurite de mari dimensiuni: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0122 Munții Făgăraș și ROSCI0124 Munții Maramureșului.

Pierderile cele mai masive s-au înregistrat în ROSCI0124 Munții Maramureșului, de unde au dispărut 13 % din toate păduri (listate în anexa I – habitate ale speciilor protejate). În special, în perioada 2007-2018 s-a tăiat peste 7 % din pădurile de fag și peste 20 % din pădurile de conifere. În ROSCI0085 Frumoasa, în aceeași perioadă s-a pierdut un procent de peste 7 % din toate pădurile, inclusiv aproape 9 % din pădurile de conifere. În ROSCI0122 Munții Făgăraș, declinul a fost de aproximativ 4,3 % din toate pădurile și de 8,5 % din pădurile care nu sunt listate în anexa I.

În mai multe unități de producție (UP) a avut loc o exploatare forestieră de foarte mare amploare. Au fost vizate atât pădurile de conifere, cât și cele de fag, primele, însă, într-o mai mare măsură. Unele UP, în special în ROSCI0124 Munții Maramureșului au fost exploatate foarte intens: UP VII din OS Borșa a pierdut aproape 1.300 ha din tipul de habitat de conifere 9410 (cu puțin sub 50 % din total), în timp ce UP VI din OS Poieni a pierdut 644 ha (43 % din total). S-au pierdut suprafețe mari de păduri de fag și de conifere și în unitățile de producție din ROSCI0085 Frumoasa și ROSCI0122 Munții Făgăraș.

Declinul suprafețelor împădurite afectează și habitatele speciilor protejate, în special mai multe specii de păsări. În ROSPA0043 Frumoasa și ROSPA0131 Munții Maramureșului, speciile au pierdut între 2007-2018 8%-20 % din habitatele lor forestiere.

Imagine de Hans Bijstra de la Pixabay

Nerespectarea Directivei 2001/42/CE privind evaluarea impactului de mediu

Comisia consideră că România nu respectă art. 3 (2) b) și art. 4, prin faptul că nu efectuează evaluări de mediu în mod sistematic și persistent înainte de a adopta și aplica amenajamentele silvice, care sunt „planuri și programe” în sensul art. 2 a).

Nerespectarea Directivei 2003/4/CE privind accesul publicului la informațiile despre mediu

Comisia consideră că România nu respectă art. 3 și art. 4, prin faptul că nu pune la dispoziție în mod sistematic și persistent informațiile despre mediu legate de amenajamentele silvice și nu oferă acces la aceste informații. Drept rezultat, în România, “publicul nu are acces la amenajamentele silvice și la datele privind exploatarea forestieră din ariile protejate, aceasta din urmă putându-se realiza cu ușurință și în secret”.

În același timp cu avizul motivat pentru remedierea deficiențelor privind protecția mediului și gestionarea pădurilor, Comisia Europeană a mai declanșat o procedură împotriva României.

Este vorba de încălcarea Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

România nu a desemnat ca Arii Speciale de Conservare (ASC) niciunul dintre cele 382 de Situri de Interes Comunitar (SIC) pentru care a avut termen de 6 ani (termen expirat încă din 2018).

De asemenea, statul român și-a încălcat, în general și în mod constant, obligația de a stabili obiective de conservare specifice pentru cele 382 de SIC pentru care termenul de 6 ani a expirat în 2018.

România nu a publicat hărțile ASC și lista speciilor și a tipurilor de habitate naturale pentru care este desemnată ASC și nu le-a investit cu forță juridică obligatorie incontestabilă.

Până în luna martie 2020, România a adoptat planuri de management pentru 214 SIC care însă “nu definesc starea dorită a habitatelor și speciilor protejate”, “nu se bazează pe necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor“, “sunt generice și nu reflectă importanța sitului pentru conservarea habitatelor și a speciilor“, “nu sunt suficient de clare pentru a permite instituirea unor măsuri de conservare operaționale, pentru că nu sunt specifice, nu pot fi măsurate și raportate și nu permit monitorizarea“.

Exemplele ilustrează că este este vorba de “o problemă generală și structurală“.

Măsurile de conservare “nu se bazează pe obiective relevante de conservare specifice sitului“, “nu sunt suficient de specifice, detaliate și cuantificate (cine ce face, unde anume în cadrul sitului, când și cum)” iar “măsurile care implică un management pozitiv (spre deosebire de interdicții și obligații) sunt formulate sub forma unor simple indicații sau recomandări si nu există nicio dovadă cu privire la existența unui mecanism care să asigure punerea efectivă în aplicare a acestor măsuri“.

Scrisoarea are o anexă cu cele 408 SIC ale României care trebuiau desemnate ca ASC până în 2018 când a expirat termenul de 6 ani, iar pentru acestea obiectivele și măsurile de conservare fie lipsesc (din lipsa planurilor de managament), fie nu corespund standardelor (toate celelalte).

Comisia invită Guvernul să prezinte observațiile cu privire la cele semnalate în termen de 3 luni, altfel se va transmite avizul motivat pentru infringement.

Lucrurile nu-s așa de complicate cum par, dar trebuie să și vrem să le facem

Ce ar trebui să facă Guvernul ca să nu ajungem să mai plătim și penalități după ce nu am fost în stare să ne respectăm obligațiile asumate față de legalitatea intrării lemnului pe piață și față de conservarea speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate?

Reformă la exploatarea și vânzarea lemnului. Trecerea de la vânzarea unor volume estimate prin APV la vânzarea lemnului măsurat din depozite şi platforme, lemn exploatat prin prestare de servicii. Asta ar însemna simplificarea SUMAL-ului, eficientizare, debirocratizare, transparență, scăderi de cheltuieli, trasabilitate, control uşur, creşterea calității serviciilor de exploatare. Altfel, SUMAL e doar un instrument, deci oricât s-ar perfecţiona, nu e de ajuns. Dacă în el sunt introduse date eronate, o să dea tot rezultate departe de realitate.

Intrarea în vigoare si începerea aplicării amenajamentelor silvice după realizarea evaluarii de mediu. Trebuie delimitate clar pădurile cu funcţii de protecţie de cele cu funcţii de producţie şi corelate amenajamentele silvice cu măsurile de management ale ariilor naturale protejate. E imposibil de explicat de ce se taie în parcurile naţionale, care reprezintă doar 1,3% din teritoriul ţării şi doar 3% din totalul pădurilor. Trebuie începută dezbatarea despre protejarea integrală a pădurilor din parcurile naţionale şi rezevaţiile naturale.

Transparentizarea şi deschiderea sistemului, pornind de la amenajarea pădurilor, prin implicarea factorilor interesaţi la planificarea lucrărilor. Amenajamentele trebuie să fie publicate pe un portal cu acces liber, împreună cu derogările, actele de reglementare şi istoricul aplicării lucrărilor silvice.

Rezolvarea problemei planurilor de management ale ariilor naturale protejate, care înseamnă realizarea de planuri pentru ariile protejate care încă nu au, legiferarea și publicarea limitelor lor, stabilirea de măsuri și obiective clare de management care să conserve speciile și habitatele. Asta cu atât mai mult cu cât exact pentru acestea proiectele INSPIRE și SINCRON au cheltuit zeci de milioane de lei.

DESPRE AUTOR: FLORIN STOICAN

Florin Stoican, președinte al Asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, este geolog, conservaționist, membru coordonator al echipelor care au înfiintat Parcul Național Buila-Vânturarița și Parcul Natural Văcărești, cu expertiză în conservarea naturii, managementul ariilor protejate și al resurselor naturale, dezvoltare durabilă, educație ecologică.

Comentarii

comentarii