Cât ne pasă de ce respirăm? Cu ce este poluat Bucureștiul?

in Cât ne pasă de ce aer respirăm? 31 March 2020 434 Views

După ce am arătat, în primul episod al serialului „Cât ne pasă ce aer respirăm”, cât de poluat este Bucureștiul, că senzorii rețelelor independente și cea de stat pentru monitorizarea calității aerului indică depășiri ale valorilor limită, apar câteva întrebări firești: cu ce este poluat și cine sunt poluatorii? Răspundem azi la prima întrebare.

Foto: Mirela Micu

În online, oamenii din București și din alte localități ale țării se plâng de miros înțepător, de hidrogen sulfurat, de cauciuc ars sau de gunoi. Spun că nu-și pot aerisi noaptea casele, că nu pot respira uneori nici cu geamurile închise sau că își simt gâturile iritate.

„Domnule ministru, vă rog, salvați-ne viața și nouă ploieștenilor, suntem otrăviți în fiecare noapte fără limită, sunt eliberate în atmosferă niște gaze ucigașe, sunt atât de toxice că ne intra-n casă, în casă e ca și afară. Nu știu ce compoziție au, dar știu că ustură groaznic ochii și gâtul, nasul, ceva cu un gust metalic, și foarte mult fum, îngrozitor de mult fum, nu mai suportăm, ne sufocă tusea până la vomă!”, a postat o femeie un mesaj pe pagina de Facebook a ministrului Mediului, Costel Alexe.

Cu ce este poluat Bucureștiul?

Primăria București știa, din 2014, cu ce este poluată Capitala, în urma unui studiu de mediu numit „Raportul privind Etapa a II-a din cadrul proiectului «Planuri de calitate a aerului ambiental din municipiul București»”. Cercetarea arată că aerul era poluat cu microparticule, oxizi de azot și benzen.

Microparticulele (PM 2.5, PM10) – sau particule în suspensie – sunt produse de traficul rutier și includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Oxizii de azot (NO, NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea – fără culoare sau miros. Cel mai adesea, ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Benzenul (C6H6) – în aerul ambiental provine 90% din traficul rutier- este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

„Nivelurile totale de poluare reprezentând contribuţia cumulată la valorile concentraţiilor din aerul înconjurător – a traficului rutier, încălzirii rezidenţiale, activităţilor industriale şi de prestări servicii, altor categorii de activităţi luate în calcul, precum şi a fondului de poluare regional – determină depăşirea, pe arii întinse din cadrul municipiului, a valorilor limită / valorilor ţintă pentru NO2, PM2,5 şi C6H6. Aceste arii înglobează zona centrală a capitalei, cuprinzând şi porţiuni mari din fiecare dintre cele șase sectoare, aşadar, pentru oxizii de azot, particulele în suspensie şi benzen trebuie elaborate planuri de calitate a aerului care să aibă în vedere întregul teritoriu al municipiului”, arată studiul din 2014.

În noaptea asta aerul iarăși a fost de nerespirat. Nu îți trebuia senzor neapărat… mirosea pur și simplu a fum. Distanțarea socială la care suntem obligați de blestematul ăsta de virus ne obligă să rămânem în case. Poluarea ne obligă să ținem ferestrele închise.Dacă, din fericire, copiii sunt mult mai puțin sau deloc afectați de coronavirus în mod direct, poluarea îi afectează cel mai tare tocmai pe ei. Angajații Primăriei, ai Gărzii de Mediu și ceilalți care ar trebui să se ocupe de asta probabil că se joacă acum solitaire de acasă în timp ce alții, mai aleși, să vină la televizor și să ne explice ce înseamnă starea de urgență și cum drepturile noastre sunt reduse. Unele drepturi – cum este cel la aer curat – ne-a fost redus demult, nu de virusul ăsta cu nume tâmpit ci de oamenii plătiți și astăzi din banii, din valoarea pe care sectorul privat încă a mai apucat să o producă înainte de urgia asta. Am făcut filmulețul ăsta în timpul campaniei pentru Primăria București. Acum nu e vreme de politică, dar problema rămâne, de asta am hotarat să vi-l împărtășesc.——————————————-Mulțumesc Laura Ștefănuț pentru inițiativă. Mulțumesc mult Asociației Aero, Tudor Rosca, Ana Draghici, Paul Negoescu, Eva, Ana Staicu, Cosmin Tenie!

Geplaatst door Vlad Voiculescu op Zaterdag 21 maart 2020

Potrivit acestei cercetări, traficul rutier reprezintă principala contribuție la emisiile de oxizi de azot (77,9%), de compuşi organici volatili nemetalici (75%), de PM2.5 (45,5%), de PM10 (48,4%), monoxid de carbon (89,7%), de benzen (79%). Celelalte activități responsabile de aceste emisii sunt industria, serviciile și încălzirea rezidențială.

Un raport al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care a monitorizat calitatea aerului în zona de influență a depozitelor de deșeuri Iridex Group și Glina, arată că dintr-un total de 828 de determinări efectuate în perioada 31.07.2017 – 11.08.2017 în șapte puncte de prelevare din nord-vestul Capitalei, au fost înregistrate 92 de depășiri ale concentrațiilor maxim admise de hidrogenul sulfurat (H2S).

Ministerului Sănătății explică: hidrogenul sulfurat este un asfixiant având efect de blocare a centrului respirator și, secundar, de formare a unui complex cu hemoglobina. De asemenea, apar efecte iritante la nivelul conjunctivelor și mucoasei respiratorii prin mirosul neplăcut, precum și efecte nespecifice de tip neuropsihic. Expunerea repetată duce la scăderea calității vieții, se mai arată în răspuns.

„Din datele oficiale ale Ministerului Mediului emise în 2015 şi 2018, Bucureştiul este cel mai poluat oraş al României, având cinci poluanţi cu potenţial cancerigen în aerul respirat (benzen, oxid şi monoxid de azot, particule fine 10 şi 2.5). […] Măsurile luate de Primăria Municipiului București (PMB) prin Planul Integrat de Calitate Aer adoptat în iunie 2018 sunt, însă, total ineficiente. PMB a identificat doar traficul rutier că principală sursă de poluare, ignorând şantierele de construcţii şi gropile de gunoi urbane, şi nu a urmărit criteriul reducerii poluării în cel mai scurt timp cu putinţă (care ar fi necesitat restricţionarea traficului diesel)”, a transmis într-un comunicat Marius Petroiu, avocat în probleme de mediu.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii