Slow fashion în România: de ce avem nevoie de o revoluție în industria modei și cine o poate iniția

Ocupă locul al doilea la poluare. Folosește miliarde de litri de apă și miliarde de tone de chimicale. Risipește între 10 și 20% din ceea ce produce și reciclează doar 15% din deșeuri, deși 95% pot fi valorificate. Este industria fast fashion și poate fi oprită. Află de ce și cum.

slow fashion fast fashion

Industria modei este a doua cea mai poluatoare industrie din lume, după cea petrolieră. Atenționarea a venit acum un an, de la Eileen Fisher. În 1984, Eileen crea brandul american cu același nume, având la dispoziție doar 350 de dolari. În 2015, brandul era evaluat la 210 milioane de dolari.

Deși a creat un imperiu vestimentar, Fisher nu a abandonat niciodată preocuparea pentru sustenabilitate. 70% din bumbacul folosit în producție este organic, iar compania are și un program de reciclare de haine. Clienții care returnează articole uzate primesc 5 dolari. Din fondurile strânse, compania finanțează afaceri și programe de dezvoltare pentru femei. Până în 2020, Eileen și-a propus ca afacerea sa să devină 100% sustenabilă.

Modelul de business practicat de ea este însă o excepție. Regula este producția de masă, în condiții umilitoare pentru muncitoare și cu efecte devastatoare pentru mediu. De aceea, i s-a spus fast fashion.

Industria fast fashion, mare consumatoare de resurse

Într-o campanie împotriva industriei de modă de tipul fast fashion, Greenpeace exemplifica resursele folosite de marii producători vestimentari.

Pentru o pereche de blugi, se consumă 7.000 de litri de apă. Şi se produc 2 miliarde în fiecare an. Pentru un tricou, este nevoie de 2.700 de litri, suficient pentru a potoli setea unui om timp de 900 de zile.

Iar apa este doar una dintre resursele necesare în producția de haine. În procesul de vopsire, se folosesc 1.7 milioane de tone de chimicale diverse. Unele articole conțin fluorocarbon, o substanță extrem de rezistentă, care ajunge în mediu și se descompune abia după sute de ani.

Reciclarea, o altă problemă a industriei fast fashion

La impactul hainelor folosite, se adaugă și cel al materialelor sau articolelor neutilizate. Anual, industria produce 400 de miliarde de metri pătrați de textile. Folosește însă doar 340 de miliarde, potrivit Greenpeace. Estimările Uniunii Europene confirmă datele. Experții apreciază că se irosesc între 10 și 20% din materialele textile produse.

Nici la reciclarea hainelor și materialelor nu stăm mai bine. Refolosim doar 15% din deșeurile textile, deși 95% din ceea ce ajunge la groapa de gunoi ar putea fi valorificat. La nivel global, deșeurile textile constituie 5% din cantitatea totală de deșeuri.

Impactul asupra mediului, doar unul dintre aspecte

La toate problemele semnalate, se adaugă impactul social al industriei fast fashion. În multe cazuri, muncitoarele din fabrici sunt exploatate. Bloomberg a realizat o analiză a problemei la nivel global, iar Casa Jurnalistului a publicat o investigație realizată în România.

De asemenea, există numeroase inițiative sau organizații care luptă pentru drepturile muncitoarelor (War on want, Wiego, Labour behind the label). Fondatorii organizației Fashion Revolution i-au provocat pe oameni să se întrebe de unde provin hainele, iar regizorul Andrew Morgan a prezentat situația în documentarul The true cost:

Există alternative la industria fast fashion?

Ne întrebăm, în aceste condiții, ce este de făcut. Câțiva designeri români au găsit o alternativă, creând totodată un contracurent, numit slow fashion. Ei nu pot concura cu marile branduri și rămâne de văzut dacă modelele lor pot fi replicate la nivel macroeconomic, însă ceea ce fac ar putea influența, cândva, viitorul industriei fashion.

În articolele viitoare, vom cunoaște poveștile REDU, Gabi Urdă cu al ei Yard Sale, Atelier Merci, AnARTivism și Free Shop-urilor Asociației Conect. Vom afla ce fac actorii industriei „slow fashion” din România, cum reușesc aceștia să supraviețuiască pe o piață dominată de fast fashion și cum vor să revoluționeze comportamentul de consum al publicului.

Comentarii

comentarii