VIDEO. Două utilaje amfibii curăță vegetația acvatică de pe râul Dâmbovița

in EcoLIFESTYLE, Schimbări Climatice 8 July 2020 104 Views

Administrația Națională „Apele Române” transmite că efectuează lucrări de îndepărtare a excesului de vegetație acvatică de pe râul Dâmbovița încă de la începutul verii, ca răspuns la declarațiile primarului Capitalei, Gabriela Firea, care a susținut că râul „arată mizerabil, are un aspect foarte neplăcut”.

„Sunt nemulțumită de faptul că Dâmbovița, care ar trebui să fie amenajată, care ar trebui să arate aşa cum se întâmplă peste tot în lume, arată mizerabil, are un aspect foarte neplăcut“, a declarat Gabriela Firea, la Digi 24, potrivit Economica. „Este responsabilitatea Apelor Române, care sunt în subordinea Guvernului, nu sunt în subordinea Primăriei Generale, nu avem autoritatea şi responsabilitatea să acționăm în acest sens.”

Ca replică, Administrația Națională „Apele Române” a transmis un comunicat de presă în care precizează că desfășoară lucrări de îndepărtare a excesului de vegetație acvatică prezentă pe luciul de apă amenajat al râului Dâmbovița încă de la începutul verii.

Potrivit specialiștilor Apelor Române, în acest an asistăm la un fenomen de explozie a vegetației acvatice care este amplificată de temperaturile neobișnuit de ridicate din perioada actuală. Cele mai afectate sunt zonele cu viteze mici şi adâncimi reduse ale apei, așa cum este cursul amenajat al râului Dâmbovița în București.

Explozia fenomenului algal de pe râul Dâmbovița a determinat suplimentarea cu încă cu un utilaj amfibiu pentru a veni întâmpinarea operațiunilor de tăiere a vegetaț

Dâmbovița, parte integrantă dintr-un complex hidrotehnic de apărare împotriva inundațiilor Râul Dâmbovița face parte din amenajarea complexă a râului Dâmbovița, iar Lacul Morii este una dintre cele mai mari lucrări de apărare împotriva inundațiilor din România. Lucrarea este pregătită să apere locuitorii Capitalei de inundații care se produc o dată la 100 de ani, iar barajul Lacul Morii este sigur la viituri care se produc o dată la 1000 de ani. Aceste manevre de atenuare a viiturilor nu pot fi realizate decât printr-o exploatare coordonată a tuturor nodurilor hidrotehnice (a stavilelor) din București și sunt efectuate de către specialiști din cadrul A.N. Apele Române, care sunt pregătiți și instruiți corespunzător. Problema curățeniei apelor aparțin autorităților locale, de-a lungul cursurilor de apă. Operațiunile pe care le facem sunt în scopul exploatării corespunzătoare a lucrării din punct de vedere al gospodăririi apelor. Practic, este o lucrare hidrotehnică complexă pe care o administrăm în conformitate cu atribuțiile care ne revin conform Legii Apelor. „Pentru gestionarea unei probleme atât de complexe așa cum este cea a deșeurilor este nevoie de implicarea mai multor instituții. Solutiile noastre furnizate în calitate de specialiști nu trebuie abordate disparat, ci integrate intr-o viziune de ansamblu., Este vorba despre o impiicare a tuturor factorilor responsabili”, ERVIN MOLNAR; director general al A.N: Apele Române . De asemenea, toate autoritățile locale trebuie să înțeleagă faptul că cadastrarea pârâielor locale este o urgență națională. Acestea trebuie incluse în Planurile de Amenajare a teritoriului fiecărei localități. De asemenea, trebuie amplificate lucrările de amenajare pe cursurile mici de apă din zona administrativă a acestora. Şi toate acestea sunt soluţii incluse deja în Strategia Naţională de Management a Inundaţiilor, pe care Apele Române le-au promovat la nivel legislativ. Or, în ultimii ani, aceste viituri rapide au transformat aceste pâraie necadastrate în adevărate râuri și care au influențat semnificativ cursurile de apă pe care specialiștii Apelor Române le monitorizează la nivelul stațiilor hidrometrice, în perioadele de ape mari. Prin modificarea legislației cu privire la îmbunătățirile funciare, în momentul de față, nu există un administrator majoritar care să creeze o strategie unitară pentru 30.000 km de râuri necadastrate. O altă problemă la care trebuie să găsim urgent soluții este amenajarea torenților, o componentă care nu este dezvoltată suficient în Strategia de management a riscului la inundații. Aceasta s-a datorat multiplelor proprietăți de terenuri, precum din cauza lipsei de informații cu privire la situația lucrărilor/terenurilor. Singurul furnizor de informații a fost ICAS (Institutul Romsilva).Este nevoie de o mai bună colaborarea între ANAR, autoritățile locale, obștile sătești (administratorii privați de păduri), Romsilva și Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice și cel al Agriculturii. Avertizările hidrologice de cod portocaliu, galben și chiar roșu, în special cele de fenomene imediate, și-au mărit frecvența. Permanent INHGA a subliniat în textul avertizărilor că este vorba despre „scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE”.În prezent este în vigoare avertizarea hidrologică http://www.inhga.ro/-/avertizare-hidrologica-nr-34-din-07-07-2020până astăzi la ora 24.00Video: Preluare de la SGA Ilfov-București, în cadrul operațiunilor de curățare a biefului de la Mărășești, de pe râul Dâmbovița

Geplaatst door Apele Române op Dinsdag 7 juli 2020

„Putem afirma că și această explozie de vegetație acvatică de la nivelul apei este tot o consecință a fenomenelor extreme cu care ne confruntăm în ultima perioadă de timp. Schimbările climatice nu modifică doar cauzele și tipul de producere a unor fenomene hidrometeorologice periculoase, așa cum sunt inundațiile, ci influențează și modul de comportare a apei, din punct de vedere al ecosistemului său acvatic”, a declarat Ervin Molnar, director general A.N. Apele Române.

„În condițiile în care vegetația acvatică este excedentară și induce senzația că luciul de apă este «murdar», nu se poate vorbi despre poluarea apei și, cu atât mai puțin, de mortalitate piscicolă. În București, calitatea apei Dâmboviței este bună, fiind specifică unui curs de apă amenajat”, se mai arată în comunicat.

Administrația Națională „Apele Române” a mai transmis că poluarea râului Dâmbovița se produce în aval de București, în zona Glina, unde se găsește punctul de evacuare a stației de epurare a apelor uzate.

„Din cauza tergiversărilor legate de finalizarea stației de epurare (responsabilitate care revine Primăriei Capitalei), la această oră sunt evacuate ape uzate insuficient epurate, ceea ce conduce la o deteriorare majoră a calității apei Dâmbovița până la confluența acesteia cu râul Argeș. Pe acest tronson, calitatea apei Dâmbovița este una proastă și foarte proastă, iar refacerea ecosistemului său acvatic va dura foarte mulți ani, chiar și după finalizarea stației de epurare”, potrivit comunicatului.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii