Curățenie de primăvară la Moara lui Assan, care ar putea deveni o grădină urbană comunitară

in Business, Popular, Recomandate 3 March 2015 1,117 Views

Primăvara a început cu o ecologizare a unuia dintre cele mai cunoscute monumente istorice din București, care este și unul dintre cele mai distruse. Moara lui Assan a intrat în atenția iubitorilor de natură și de patrimoniu, după ani de distrugere sistematică. Peste 100 de saci de gunoi au strâns câțiva bucureșteni în weekend din clădirile morii construite la mijlocul secolul 19 și ascunse în spatele blocurilor comuniste dintre Obor și Lizeanu. Moara lui Assan este, de asemenea, subiectul unui concept de urban farming. Dacă va fi pus în practică planul, pe ruinele morii va exista o grădină urbană comunitară.

P1230839

Sâmbătă, au ajuns la moară în jur de 35 de oameni. Unii erau prieteni cu Radu, alții au văzut anunțul de pe rețeaua de socializare și au venit pentru că își doresc salvarea patrimoniului sau, pur și simplu, un loc curat și îngrijit în care să-și petreacă timpul.

Printre pomi și ruinele morii sunt grămezi de gunoaie: doze, sticle, pachete de țigări goale, rămășițe de frigidere, haine, pături, încărcătoare, cutii. Au fost aduse acolo de locatarii din zonă, sau le-au lăsat oameni fără case care s-au adăpostit printre ruine.

Conform legii monumentelor, proprietarul este obligat să ”asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii”. Acest lucru nu se întâmplă, așa că din anii 90 încoace moara a ajuns un loc din care se fură bunuri și se lasă, la schimb, gunoaie.

Voluntarii au luat mănuși și saci de rafie, apoi fiecare s-a apucat de adunat pe categorii: metale la metale, PET-uri la PET-uri, sticle cu sticle. La final, un băiat a dus sacii cu metale și PET-uri la centrul de reciclare.

P1230841

Radu locuiește în cartier și vine des la moară. Prima oară a vizitat-o în 2002, la o explorare urbană. Pe atunci încă erau utilaje în moară. A văzut cu ochii lui cum clădirile se degradează de la an la an și asta l-a pus pe gânduri.

Stau aici în cartier, și-am zis că dacă tot e un loc abandonat în care poți să vii să dărâmi la baros o clădire, eu îl văd ca pe un spațiu liber în care poți să faci orice. Eu, evident, vreau să fac niște lucruri bune”, povestește Radu.

El își dorește ca oamenii să treacă peste blocaje și preconcepții despre locul ăsta. A auzit multe păreri de la oameni care nu au vizitat niciodată moara, cum că „o să le cadă ceva în cap, că pot să fie atacați de boschetari..”. Zice că de el nu s-a luat nimeni și nu a pățit nimic, fiindcă se uită pe unde merge.

El crede că „ecologizarea este un primul pas în a transforma tot acel spațiu abandonat într-un loc viu și liber, dezvoltat de comunitate pentru comunitate.” Așa că weekend-ul ăsta a dat startul unei serii de acțiuni. A creat un eveniment pe facebook și a invitat oamenii la curățenia de primăvară la Moara lui Assan. A lipit postere la scările de bloc din cartier și a cumpărat saci de rafie.

După acțiunea de sâmbătă, Radu împreună cu ceilalți voluntari au făcut un grup pe Facebook și au planificat următorul pas. Dacă vremea va fi bună, sâmbăta viitoare se strâng din nou. Vor să ducă gunoiul adunat și să înceapă amenajarea unui spațiu de recreere în jurul unui copac. „În zona dudului se pretează și înființarea unei zone de grădină comunitară. Cine dorește să se implice în continuare este liber să intre în grup”, anunță el pe pagina evenimentului.

Eco-Moara lui Assan

Moara lui Assan a atras atenția mai multor oameni care s-au gândit la diverse soluții de restaurare.

Bogdan și Robert au creat un proiect pe conceptul de eco-farming / urban gardening.  Au fost colegi la Facultatea de Urbanism Ion Mincu. În 2013, în cadrul unui atelier de reciclare urbană, au avut de făcut un proiect cu tema „reabilitarea zonei Lizeanu”.

Pentru fiecare proiect se uitau la istoria locului, așa că s-au hotărât: „dacă acolo a fost o moară, hai atunci să plantăm, să creștem ceva”. Parametrii ceruți de profesori îi obligau să proiecteze construcții, dar au ales să încalce regulile. O singură profesoară a fost încântată de ideea lor de urban gardening, așa că au trecut cu nota 6.

Au continuat apoi să lucreze la idee și au extins proiectul. Au făcut și o pagină pe Facebook, unde și-au publicat ideea. Vor să folosească pagina ca platformă care să conecteze informații, idei, evenimente, oameni și comunități care promovează plantarea în spațiul urban.

01

14

15

20

 

Conceptul proiectat de ei constă în transformarea zonei morii lui Assan într-o grădină agricolă și un exemplu de comunitate care se autosusține. Ei propun creșterea de legume, fructe și ierburi atât în aer liber cât și în sere, de către membrii comunității, pentru comunitate. Surplusul ar putea fi apoi comercializat.

De asemenea, pentru o agricultură sustenabilă, Robert și Bogdan includ în planul lor utilizarea sistemului „between air”, proiectat de arhitecții Jose Selgas și Lucia Cano. E vorba despre o instalație de „airpots”, suspendate și interconectate. Un airpot este un ghiveci cu pereții perforați, care permite ca lumina  și aerul să ajungă la rădăcina plantelor; procesul, numit air pruning, încurajează plantele să crească axial în loc de longitudinal, astfel se pot crește mai multe plante pe o suprafață mai mică. Instalația mai cuprinde un sistem de irigare „Porec”, care ajută la distribuția egală și eficientă a apei direct la rădăcina plantelor. Un alt sistem agricol propus este Aquaponics, care se bazează pe folosirea apei reziduale de la pești pentru fertilizarea plantelor, urmată de întoarcerea apei filtrate de plante înapoi la pești.

Planul lor include un centru de interacțiune socială, un muzeul al Morii lui Assan, săli de cursuri și o bibliotecă, piață urbană și terenuri de sport. În plus, ar oferi locuințe sociale și un centru de educare în agricultura urbană, ca să ajute la integrarea cazurilor sociale în stilul de viață propus de proiect.

1909165_1492413804310179_1866552494738334138_o

10321669_1492413854310174_6940371640637968343_o

10372983_1492413767643516_8081788903000965314_o

10379494_1492413720976854_36890205628420987_o

10379745_1492413757643517_8100987646080935825_o

Istorie

Moara a fost întemeiată de negustorii George Assan și Ion Martinovici, în 1853 în sectorul 2 din București, pe strada Halmeu nr. 25 (fostă strada Silozului). Utilajele au fost aduse cu vaporul de la Viena, pe Dunăre. În 1903, la 50 de ani de la înființare, Gheorghe Assan a mai adăugat câteva construcții; după 1903 moara a fost dotată și cu energie electrică, având uzină proprie. În 1930 aceasta cuprindea patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri și culori, săpunuri și chit. Familia Assan a muncit constant la îmbunătățirea morii aducând cele mai noi utilaje și tehnologii, până în 1948, când aceasta a fost naționalizată de comuniști.

După 1990 moara a început să fie distrusă, fie prin demolări, fie prin furturi de materiale. Recent, ansamblul de clădiri a suferit două distrugeri semnificative: în mai 2008, un incendiu care a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii și în ianuarie 2012, prăbușirea acoperișului și a unui perete din corpul principal.  Astăzi, Complexul industrial Moara lui Assan,  cu o întindere de peste patru hectare, este declarat monument istoric al patrimoniului industrial și intră sub administrația Ministerului Culturii și Cultelor, respectiv Primăriei Municipiului București. Terenurile pe care se află monumentul are mai mulți proprietari, dar niciunul nu se ocupă de îngrijirea morii.

“Moara lui Assan are un regim juridic incert, nu știm cine sunt proprietarii săi. Indolența primăriilor, atât a Primăriei Sectorului doi, cât și a Primăriei Generale, reprezintă motivul pentru care proprietarul Morii lui Assan nu a fost expropriat, astfel încât clădirea să devină a primăriei și să poată fi îngrijită. Tot indolența lor a făcut să nu existe pază, așa cum legea prevede. Când proprietarul nu asigură pază pentru o clădire monument-istoric, primăria o poate face”, a declarat Nicușor Dan, președintele „Asociației Salvați Bucureștiul”, într-un articol publicat pe Bursa.ro.

 

Mai citește și:

Ecologizare cu Let’s Do It, Romania!

Unirea Alba: Romanii s-au saturat de indiferenta autoritatilor si trec singuri la ecologizare

 

Comentarii

comentarii