Curtea de Apel Brașov a oprit vânătoarea de ciocârlii

in Autoritati, Biodiversitate, Biodiversitate, Business, Impact 28 October 2019 130 Views

La sfârșitul lunii mai, Ministerul Apelor și Păduri a aprobat vânarea a peste 439.000 de ciocârlii în acest sezon de vânătoare. Ca urmare a acțiunii în instanță deschise de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Curtea de Apel Brașov a decis oprirea vânătorii la ciocârlia de câmp și la alte trei specii de pasăre în sezonul 2019-2020.

Foto: Răzvan Zinica

Aprobarea Ministerului Apelor și Pădurilor a fost făcută printr-un Ordin aprobat de ministrul Ioan Deneș și publicat în Monitorul Oficial.

Reprezentanții Societății Ornitologice din România (SOR) au explicat atunci pentru HotNews.ro că cifra este ușor mai mică față de sezonul trecut, însă atrăgeau atenția că țara noastră este una dintre ultimele țări din UE care mai permite vânătoarea acestei specii. Păsările sunt vânate pentru limba lor, folosită la diverse preparate gastronomice de lux.

Pe 3 octombrie, Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a atacat ordinul. Prin Hotărârea nr. 105/2019, pronunțată pe 24.10.2019, în dosarul cu nr. 502/64/2019, Curtea de Apel Brașov a admis acțiunea introdusă de Asociație și a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 673/2019.

Prin acest ordin au fost stabilite cotele de recoltă (vânătoare) la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare.     

Ciocârlia de câmp este o specie dorită de vânătorii străini, majoritatea italieni, și a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996, potrivit unui comunicat al SOR. În 2006, ca urmare a unei campanii Societății, specia a redevenit protejată, dar numai pentru un an. În 2015, în urma unei alte campanii a SOR și a organizațiilor din Coaliția Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătățite.

Potrivit informațiilor furnizate de SOR, cotele de vânătoare la ciocârlia de câmp au fost următoarele în perioada 2015-2020:
15 mai 2019 – 15 mai 2020 – 439.330 exemplare (ordin suspendat)
15 mai 2018-14 mai 2019 – 447.029 exemplare
15 mai 2017-14 mai 2018 – 295.874 exemplare
15 mai 2016 – 14 mai 2017 – 494.760 exemplare
15 mai 2015 – 14 mai 2016 – 363.570 exemplare
15 mai 2014-14 mai 2015 – 683.066 exemplare

An de an, Poliția Română prinde grupuri mai mari sau mai mici de turiști italieni care braconează specii protejate și susțin că vânează ciocârlie. Pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre transporturile de păsări braconate care părăsesc România, iar în ultimii ani astfel de transporturi au fost interceptate în Slovenia și Croația.

„Deși România nu are tradiția vânătorii de păsări cântătoare, totuși o permite. La noi vin vânătorii italieni care plătesc să ucidă ciocârliile din România, dar și pe cele care migrează, exemplare care sunt ocrotite în țările unde cuibăresc. Problema noastră este că acest tip de vânătoare este, de fapt, braconaj de specii protejate sub umbrela ciocârliei, dar și o formă de bișniță – vindem către străini ceva ce nu e al nostru, specii protejate în țările de unde migrează prin România”, a spus Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.

„Întrucât Hotărârea Curții de Apel Brașov este executorie de la momentul pronunțării (iar potrivit art. 14, alin. (7) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării), efectul imediat al acestei Hotărâri este stoparea de îndată a vânătorii la cele patru specii de păsări migratoare. Acest lucru înseamnă că, de la momentul pronunțării Hotărârii nr. 105/2019 a Curții de Apel Brașov, adică de la momentul 24 octombrie 2019, niciun vânător nu mai are dreptul să împuște, să recolteze, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre aparținând speciilor: ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rață cu capul negru sau rață sunătoare. Toate aceste activități devin acțiuni de braconaj”, a declarat Codruț Feher, vicepreședintele Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, potrivit SOR.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 5 zile de la comunicarea motivării, însă declararea recursului nu este suspensivă de executare, adică nu întrerupe executarea Hotărârii nr. 105/2019.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii