Raportarea nefinanciar─â, un instrument util ├«n rela╚Ťia cu investitorii ╚Öi consumatorii. Dac─âÔÇŽ

in Opinii 3 January 2017 278 Views

Dac─â a╚Ö fi premier, ├«nainte de a-i numi ├«n func╚Ťie, le-a╚Ö da mini╚Ötrilor propu╚Öi un exerci╚Ťiu: s─â g─âseasc─â informa╚Ťii despre amprenta social─â ╚Öi de mediu a companiilor de stat din portofoliul lor. ├Än eventualitatea ├«n care ar g─âsi astfel de date, de╚Öi m─â ├«ndoiesc, i-a╚Ö ├«ntreba ╚Öi c├ót timp le-a luat s─â descopere informa╚Ťia respectiv─â, unde au g─âsit-o ╚Öi dac─â le-a fost u╚Öor s─â ├«n╚Ťeleag─â limbajul ├«n care este prezentat─â.

Cristina Balan raportare CSR

De╚Öi num─ârul mini╚Ötrilor care ar trebui supu╚Öi unui astfel de test pare foarte mic ÔÇô la o prim─â vedere, ne-am g├óndi c─â e vorba doar despre ministerele Economiei, Energiei ╚Öi Transporturilor, ÔÇô o cercetare deloc am─ânun╚Ťit─â ne demonstreaz─â c─â exist─â societ─â╚Ťi de interes public ╚Öi ├«n subordinea celor care ar de╚Ťine portofoliile Educa╚Ťie ╚Öi Cercetare, Mediu, Tineret ╚Öi Sport, S─ân─âtate sau Cultur─â. P├ón─â ╚Öi Secretariatul General al Guvernului ori Serviciul Rom├ón de Informa╚Ťii au de p─âstorit c├óte o regie autonom─â. (Desigur, SRI nu se afl─â ├«n subordinea Guvernului, ├«ns─â detaliul este cel pu╚Ťin interesant.)

Cu o astfel de informa╚Ťie, mini╚Ötrilor mei le-ar fi mult mai u╚Öor s─â se adapteze cerin╚Ťelor legislative europene, ar ├«n╚Ťelege mult mai bine ce tip de informa╚Ťie este c─âutat─â de un investitor interesat s─â cumpere ac╚Ťiuni la societ─â╚Ťile ce sunt sau urmeaz─â a fi listate ╚Öi ar identifica imediat poten╚Ťialele riscuri din aria de responsabilitate.

Dar eu nu sunt premier.

* * *

La ├«nceputul lunii septembrie 2016, Guvernul Rom├óniei publica un memorandum av├ónd ca tem─â necesitatea valorific─ârii unor pachete de ac╚Ťiuni de╚Ťinute de stat la societ─â╚Ťi. Conform documentului, ÔÇťmotiva╚Ťia statului ca ac╚Ťionar ├«n ├«ntreprinderile publice (ÔÇŽ) are ├«ntotdeauna un impact economic (ÔÇŽ), precum ╚Öi de natur─â social─â.ÔÇŁ

Printre ├«ntreprinderile men╚Ťionate ├«n document se afl─â Complexul Energetic Oltenia SA, Hidroelectrica SA, CN Aeroporturi SA, CNAPM SA Constan╚Ťa, SN CFR Marf─â SA, Societatea Na╚Ťional─â a S─ârii SA, al─âturi de Antibiotice SA, Conpet SA, Oil Terminal SA; CN Transelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Nuclearelectrica SA, SNGN Romgaz SA ╚Öi IAR SA, care sunt deja listate la Bursa de Valori Bucure╚Öti. ├Än toate aceste societ─â╚Ťi, statul de╚Ťine pachetul majoritar de ac╚Ťiuni, iar v├ónzarea ac╚Ťiunilor va avea loc cel mai probabil ├«n 2018.

Memorandumul Guvernului a fost adoptat la nicio lun─â distan╚Ť─â de un alt document important, Ordinul Ministrului Finan╚Ťelor nr. 1938 / 2016. Acesta oblig─â entit─â╚Ťile de interes public care, la data bilan╚Ťului contabil dep─â╚Öesc un num─âr mediu de 500 de angaja╚Ťi, s─â includ─â ├«n raportul administratorilor ╚Öi o declara╚Ťie nefinanciar─â care va con╚Ťine, printre altele, informa╚Ťii privind aspectele de mediu, sociale ╚Öi de personal, modul ├«n care sunt respectate drepturile omului, m─âsurile luate pentru combaterea corup╚Ťiei ╚Öi a d─ârii de mit─â. ├Än plus, declara╚Ťia trebuie s─â includ─â o descriere a modelului de afaceri, a politicilor adoptate de societate ├«n leg─âtur─â cu aspectele men╚Ťionate mai sus, inclusiv procedurile de diligen╚Ť─â aplicate, rezultatele politicilor respective ╚Öi principalele riscuri care decurg din opera╚Ťiunile societ─â╚Ťii.

Cristina Balan raportare CSR

Vestea bun─â se ├«ncheie aici pentru c─â cine vrea s─â cumpere ac╚Ťiuni sau produse pe baza unei decizii informate pur ╚Öi simplu nu are cum. Statul, mai precis ac╚Ťionarul majoritar, nu-l ajut─â.

├Än era digital─â, ├«ntr-o ╚Ťar─â care num─âr─â 15 milioane de conexiuni la Internet ╚Öi care, conform unui studiu al companiei americane Akamai, se situeaz─â pe primul loc ├«n Europa ╚Öi pe locul 10 ├«n lume la viteza medie de navigare pe Internet, s─â cau╚Ťi o informa╚Ťie pe website-ul unei societ─â╚Ťi de stat e ca ╚Öi cum ai c─âuta acul ├«n carul cu f├ón. Asta dac─â ├«n car ar fi fost m─âcar aruncat vreun ac, de╚Öi ├«n cele mai multe cazuri nici f├ón nu prea exist─â ├«n atelaj.

* * *

L─âs├óndu-i pe politicieni s─â-╚Öi vad─â de mandatul lor, ├«mi ├«ndrept aten╚Ťia c─âtre investitori ╚Öi consumatori, dou─â grupuri care iau ÔÇô sau ar trebui s─â ia ÔÇô decizii informate. Primii pentru c─â vor s─â afle c├ót de corect sunt conduse societ─â╚Ťile care tranzac╚Ťioneaz─â ac╚Ťiuni, ceilal╚Ťi pentru c─â sunt interesa╚Ťi de siguran╚Ťa produselor, de calitatea acestora, de provenien╚Ť─â sau de drepturile angaja╚Ťilor care au fost implica╚Ťi ├«n procesul de produc╚Ťie.

Chiar dac─â, ├«n cele mai multe clasamente interna╚Ťionale care analizeaz─â gradul de corup╚Ťie, Rom├ónia ╚Öi-a ├«mbun─ât─â╚Ťit scorurile, Departamentul de Stat American avertizeaz─â ├«n continuare asupra pericolului endemic.

Astfel de suspiciuni nu pot fi ├«ndep─ârtate dec├ót printr-un proces de transparentizare. ├Än acest sens, elaborarea unei declara╚Ťii nefinanciare complete ╚Öi clare, ├«n care sunt eviden╚Ťiate m─âsurile luate pentru combaterea corup╚Ťiei ╚Öi a d─ârii de mit─â, ar fi un exerci╚Ťiu care ╚Ťine de managementul riscului, nu de imagine.

├Än ceea ce-l prive╚Öte pe consumator, cerin╚Ťele acestuia devin din ce ├«n ce mai sofisticate. Consumatorul modern vrea s─â ╚Ötie c─â, prin achizi╚Ťionarea unui produs sau serviciu, contribuie la dezvoltarea afacerilor locale; vrea s─â se asigure c─â angajatul care a contribuit la fabricarea produsului de la raft a fost pl─âtit corect ╚Öi la timp; c─â angajatorul nu-╚Öi exploateaz─â salaria╚Ťii ╚Öi nu polueaz─â; c─â produsele sunt etichetate corect; c─â ambalajele sunt reciclate; c─â reclama╚Ťiile sunt solu╚Ťionate repede ╚Öi corespunz─âtor. Consumatorul modern vrea s─â aib─â ├«ncredere ├«n furnizor ╚Öi s─â construiasc─â ├«mpreun─â cu acesta o rela╚Ťie ├«n beneficiul comun. Din acest punct de vedere, o declara╚Ťie nefinanciar─â ar fi din nou un instrument pe care o societate de interes public l-ar putea folosi ├«n rela╚Ťia cu pia╚Ťa.

* * *

Dac─â a╚Ö fi premier ╚Öi a╚Ö vrea ca Rom├ónia s─â fie privit─â ca un lider ├«n materie de transparentizare ╚Öi lupt─â ├«mpotriva corup╚Ťiei, a╚Ö extinde limita de aplicabilitate a Ordinului Ministrului Finan╚Ťelor 1938/2016 la toate societ─â╚Ťile, cu capital de stat sau privat, care deruleaz─â proiecte cu bani publici.

Dac─â a╚Ö fi premier ╚Öi a╚Ö vrea ca rom├ónii s─â nu mai tr─âieasc─â cu impresia c─â cineva le vinde ╚Ťara, a╚Ö extinde limita de aplicabilitate a Ordinului la toate firmele cu peste 500 de angaja╚Ťi, indiferent de forma de capital. Le-a╚Ö da astfel locuitorilor ╚Ť─ârii o garan╚Ťie ├«n plus c─â profiturile care p─âr─âsesc Rom├ónia sunt taxate corespunz─âtor ╚Öi c─â firmele cu capital str─âin nu se bucur─â de un tratament preferen╚Ťial, f─âc├óndu-le pe societ─â╚Ťile rom├óne╚Öti mai pu╚Ťin competitive.

Dac─âÔÇŽ

 

Despre autor: Cristina B─âlan

Cristina B─âlan este Managing Partner al CSR BootIQ, firm─â rom├óneasc─â de consultan╚Ť─â care colaboreaz─â cu dou─â dintre cele mai mari organiza╚Ťii din lume care se ocup─â de sustenabilitate: Global Reporting Initiative (CSR BootIQ fiind primul furnizor autorizat s─â ofere cursuri certificate GRI ├«n Rom├ónia) ╚Öi Carbon Disclosure Project (CSR BootIQ este partener pentru Rom├ónia al programului CDP Cities). Cristina a lucrat pentru Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite ├«n perioada 1998-2012, iar din 2013 se ocup─â de raportarea non-financiar─â/ de sustenabilitate ╚Öi de CSR strategic. Este practicant autorizat ├«n domeniul verific─ârii pentru sustenabilitate (AA1000 AS ╚Öi APS, AccountAbility) ╚Öi al cart─ârii ╚Öi consult─ârii p─âr╚Ťilor interesate (conform standardului AA1000 SES). Cite╚Öte c├ót poate de mult ╚Öi ├«i place s─â g─âteasc─â, iar ├«n timpul liber scrie pentru diferite platforme online ╚Öi pe blogul personal cristinabalan.ro.

Comentarii

comentarii