Guvernul danez va limita dezvoltarea acvaculturii, contestată pentru impactul ei negativ asupra mediului înconjurător.
Această mișcare înseamnă că guvernul va pune capăt dezvoltării de noi proiecte de acvacultură în țară, dar cele 19 ferme piscicole existente nu vor fi afectate.
„Danemarca a atins limita numărului de peşti care pot fi crescuţi în mare fără a periclita mediul (…). Trebuie să fim un pionier ‘verde’, inclusiv în materie de piscicultură”, a declarat ministrul danez al Mediului, Lea Wermelin, într-un comunicat .
Măsura a fost salutată de organizaţiile ecologiste care critică poluarea generată de piscicultura marină, mai ales din cauza alimentaţiei peştilor şi a deşeurilor rezultate.
În schimb, oficialii din industrie spun că anunţul reprezintă „un pas serios înapoi” pentru o industrie până acum înfloritoare.
„Plănuiam să înfiinţăm mai multe ferme offshore, însă de acum este imposibil”, a declarat preşedintele Federaţiei daneze de acvacultură, Brian Thomsen.
Guvernul danez, deşi interzice înfiinţarea şi extinderea instalaţiilor de acvacultură marină, va menţine totuşi cele 19 ferme existente în mările sale, dar şi acvacultura de apă dulce, care deţine aproximativ 200 de ferme pe teritoriul său.
Această industrie produce exporturi anuale estimate la 1,5 miliarde de coroane daneze (201 milioane de euro).
Prezentă în Danemarca din secolul al 19-lea, acvacultura rămâne puţin dezvoltată în Europa, întrucât Asia furnizează peste 90% din producţia mondială de peşti de crescătorie, exprimată în tone (peste 60% fiind asigurată de China).
Acvacultura produce peste jumătate din cantitatea de peşte consumată de omenire, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a Naţiunilor Unite.
Consumul anual de peşte pe cap de locuitor a fost pe plan mondial de 20,5 kilograme în 2017, potrivit celor mai recente estimări publicate de FAO. În 1961, acest consum anual mediu era de 9 kilograme.
