De ce nu circul─â europenii cu trenul?

in Studii 19 February 2014 215 Views

Conform ultimului sondaj Eurobarometru, 58% din europeni sunt mul╚Ťumi╚Ťi de serviciile de transport feroviar din ╚Ťara lor. Totu╚Öi, relativ pu╚Ťini europeni c─âl─âtoresc cu trenul. ├Än unele ╚Ť─âri, num─ârul utilizatorilor care consider─â cump─ârarea biletelor o opera╚Ťiune extrem de complicat─â este ├«ngrijor─âtor de mare. ├Än plus, aproximativ 19% din europeni nu c─âl─âtoresc cu trenul, din cauza problemelor de accesibilitate.

Persoanele cu mobilitate redus─â s-au pl├óns, ├«n special, de proasta accesibilitate a vagoanelor ╚Öi a platformelor, precum ╚Öi de faptul c─â, ├«n momentul planific─ârii c─âl─âtoriilor, nu g─âsesc informa╚Ťii referitoare la accesibilitate.

Numai un sfert din c─âl─âtorii din UE utilizeaz─â trenul ├«n mod regulat. Este insuficient. Trebuie s─â facem transportul feroviar mai atr─âg─âtor, iar acest studiu ne-a ar─âtat foarte clar ├«n ce direc╚Ťii sunt necesare m─âsuri. De exemplu, este inacceptabil faptul c─â ├«n unele ╚Ť─âri este at├ót de complicat s─â cumperi bilete de tren. Alegerea unui tren trebuie s─â fie la fel de rapid─â ╚Öi de u╚Öor de realizat ca scoaterea automobilului din garajÔÇŁ, a declarat comisarul european pentru transporturi, Siim Kallas.

Acest studiu reprezentativ, care a┬á luat ├«n considerare opiniile a 26.000 de europeni, a fost realizat cu scopul de a analiza nivelul de satisfac╚Ťie, ├«n r├óndul c─âl─âtorilor din UE, cu privire la serviciile interne de transport feroviar, inclusiv trenurile propriu-zise, g─ârile ╚Öi accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redus─â.

Rezultatele anchetei confirm─â faptul c─â trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca transportul feroviar s─â devin─â un mod de transport atractiv pentru clien╚Ťi.

Bilete ╚Öi informa╚Ťii

├Än ceea ce prive╚Öte u╚Öurin╚Ťa de a cump─âra bilete, nivelul general de satisfac╚Ťie nu s-a ├«mbun─ât─â╚Ťit din 2011 p├ón─â ├«n prezent (78% din cet─â╚Ťeni se declar─â satisf─âcu╚Ťi), exist├ónd totu╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťiri semnificative ├«n Austria ╚Öi Grecia (o cre╚Ötere cu 14 ╚Öi, respectiv, 10 puncte procentuale). Nemul╚Ťumirea a crescut ├«ns─â ├«ngrijor─âtor ├«n Italia, Danemarca ╚Öi Slovenia (cu peste 10 puncte procentuale ├«n toate aceste ╚Ť─âri).

Nivelul satisfac╚Ťiei cu privire la furnizarea de informa╚Ťii ├«n timpul c─âl─âtoriilor cu trenul, ├«n special ├«n caz de ├«nt├órzieri, a r─âmas insuficient (sub 50% din cet─â╚Ťeni se declar─â mul╚Ťumi╚Ťi de acest aspect).

Ratele cele mai ridicate de satisfac╚Ťie se reg─âsesc ├«n Marea Britanie (70%), ├«n Finlanda ╚Öi ├«n Irlanda (68% ╚Öi 62%). Ratele cele mai ridicate de nemul╚Ťumire au fost ├«nregistrate ├«n Fran╚Ťa (47%) ╚Öi ├«n Germania (42%).

Fiabilitatea

Nivelul cel mai ridicat de satisfac╚Ťie privind punctualitatea ╚Öi fiabilitatea a fost ├«nregistrat ├«n Irlanda, Letonia, Austria ╚Öi Marea Britanie (peste 73%). Cei mai nemul╚Ťumi╚Ťi cet─â╚Ťeni sunt cei din Italia (44%), Germania (42%), Polonia (40%) ╚Öi Fran╚Ťa (39%).

Frecven╚Ťa satisf─âc─âtoare a trenurilor este esen╚Ťial─â ├«n atragerea c─âl─âtorilor – sincronizarea este un factor esen╚Ťial care afecteaz─â deciziile consumatorilor de servicii de transport. ├Än general, 59% din europeni sunt mul╚Ťumi╚Ťi de frecven╚Ť─â. Italia ╚Öi Europa Central─â/de Sud-Est au cele mai sc─âzute rate de satisfac╚Ťie.

├Än conformitate cu noua politic─â a UE ├«n materie de infrastructur─â, UE investe╚Öte 26 de miliarde euro ├«n sprijin financiar pentru proiecte de transport paneuropene, mai ales ├«n domeniul transportului feroviar, pentru a construi leg─âturile transfrontaliere care lipsesc, pentru a elimina blocajele ╚Öi pentru a face re╚Ťeaua mai inteligent─â.

Accesibilitatea

Doar 37% din europeni sunt mul╚Ťumi╚Ťi de accesibilitatea general─â ├«n g─âri pentru persoanele cu mobilitate redus─â. Nivelul de satisfac╚Ťie este cel mai ridicat ├«n r├óndul locuitorilor din Marea Britanie (61 %), Irlanda (56%) ╚Öi Fran╚Ťa (52%). ├Än Germania, Suedia, Italia ╚Öi Europa de Est, ratele de satisfac╚Ťie sunt sub medie. Numai 46% din cet─â╚Ťeni sunt mul╚Ťumi╚Ťi de accesibilitatea platformelor (40% de cea a vagoanelor), iar procentul de satisfac╚Ťie este ╚Öi mai mic ├«n ceea ce prive╚Öte informa╚Ťiile furnizate ├«naintea c─âl─âtoriei cu privire la accesibilitate (39%) sau la asisten╚Ťa pentru persoanele cu mobilitate redus─â (37%).

Procentajele scad ╚Öi mai mult atunci c├ónd responden╚Ťii sunt direct implica╚Ťi (43% sunt satisf─âcu╚Ťi de accesibilitatea platformelor ╚Öi 37% de accesibilitatea vagoanelor). Aspectele privind accesibilitatea sunt esen╚Ťiale pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea cotei modale a transportului feroviar, ├«n special ├«n contextul ├«mb─âtr├ónirii popula╚Ťiei europene.

34% din responden╚Ťii care nu c─âl─âtoresc niciodat─â cu trenul au evocat cel pu╚Ťin o problem─â de accesibilitate. Aceasta ar putea ├«nsemna c─â transportul feroviar nu este utilizat de aproximativ 19% din popula╚Ťia Uniunii Europene din cauza unor probleme de accesibilitate.

Solu╚Ťionarea pl├óngerilor

Satisfac╚Ťia legat─â de modul de tratare a pl├óngerilor a crescut, din 2011 p├ón─â ├«n prezent, cu cifra impresionant─â de 11 puncte procentuale – acesta fiind unul dintre primele efectele ale punerii ├«n aplicare a regulamentului privind drepturile c─âl─âtorilor. ├Än patru state membre (Fran╚Ťa, Letonia, Finlanda ╚Öi Spania), gradul de satisfac╚Ťie a crescut chiar cu peste 20 de puncte procentuale.

Utilizarea actuală a transportului feroviar în UE

Doar 35% din europeni c─âl─âtoresc cu trenuri interurbane de c├óteva ori pe an sau mai frecvent, de╚Öi 83% din ei locuiesc la cel mult 30 de minute distan╚Ť─â de o gar─â.┬á 32% din europeni nu c─âl─âtoresc niciodat─â cu trenuri interurbane.┬á 53% din europeni nu utilizeaz─â trenuri suburbane, de╚Öi 31% din ei locuiesc la cel mult 10 minute distan╚Ť─â de o gar─â. Numai 14% din cet─â╚Ťeni utilizeaz─â trenuri suburbane de mai multe ori pe s─âpt─âm├ón─â.

Automobilele continu─â s─â fie mijlocul de transport predominant ├«n Europa ├«ns─â aceast─â tendin╚Ť─â se modific─â. ├Än anul 2010, europeanul mediu a c─âl─âtorit cu automobilul aproape 9.500 de kilometri, adic─â cu 100 de kilometri mai pu╚Ťin dec├ót ├«n anul 2004.

Comentarii

comentarii