De unică folosință: de ce să răspunzi „Nu, mulțumesc” la întrebarea „Doriți pungă?”

in De unică folosință, Seriale 26 January 2017437 Views

200: iată numărul de pungi de unică folosință aruncat anual de fiecare cetățean european. La nivel global, consumul mediu este semnificativ mai mic, de vreo 70 de pungi per cap de locuitor. Chiar și așa, omenirea folosește în fiecare an 500 de miliarde de pungi. Adică peste un 1 milion în fiecare minut. În condițiile în care reciclarea se dovedește dificilă, ne întrebăm care este soluția.

de unica folosinta pungi de plastic global

Sursa foto: rozsavage.com

Potrivit Ocean Crusaders, folosim anual 500 de miliarde de pungi de unică folosință la nivel global, adică peste un milion pe minut. Este o cantitate suficientă, estimează ei, pentru a înconjura Pământul de vreo 4.200 de ori.

Ce se întâmplă cu toate aceste pungi? La fel ca alte deșeuri de plastic, o parte sfârșesc în gropile de gunoi, unde se descopun, eliminând substanțe toxice, care pătrund în pământ și în final în hrana noastră. Expunerea la astfel de toxine poate provoca boli precum cancer, malformații, imunitate scăzută sau dereglări hormonale.

O altă parte ajunge, inevitabil, în mări și oceane. Din cauza pungilor, mor anual cel puțin 100.000 de viețuitoare marine și 1 milion de păsări. Pentru a atrage atenția asupra fenomenului, National Geographic a desfășurat în vara anului trecut o campanie, în care demonstra oamenilor cum este să fii în pielea viețuitoarelor din mări și oceane:

În sfârșit, doar o mică parte din cantitatea totală de pungi consumate la nivel global ajunge să fie reciclată. Iar asta nu fără a cauza bătăi de cap reciclatorilor care nu le acceptă.

Reciclarea pungilor, o provocare

Cei mai mulți consumatori cred că reciclarea pungilor de plastic poate fi o rezolvare eficientă a problemei. Reciclatorii atrag însă atenția că acestea pot înfunda și strica instalațiile de sortare, a căror reparare este extrem de costisitoare. De aceea, recomandă cetățenilor care colectează selectiv deșeurile reciclabile să golească în containere doar conținutul și să arunce pungile în tomberoanele destinate gunoiului menajer.

Așadar, reciclarea se poate dovedi dificilă, nefiind acceptată în toate fabricile. La nivel global, au început însă să apară idei inovatoare de valorificare a pungilor de plastic. Câteva bunici din Union City (SUA) le-au găsit o întrebuințare umanitară: transformă pungile în fir, din care confecționează covoare pentru oamenii fără adăpost.

Internetul este plin de astfel de idei de upcycling a pungilor de plastic. Deși poate părea plăcută, refolosirea lor nu este o sarcină ușoară. Acestea trebuie colectate, curățate și pregătite pentru un nou proces de producție, ceea ce necesită resurse și timp. În plus, trebuie să fim conștienți că nu vom reuși niciodată să facem față volumului de pungi aruncate. De aceea, poate cel mai bine ar fi să nu mai avem deloc ce recicla sau valorifica.

Green Report Shop Casa ECO

Limitarea consumului de pungi, cea mai bună soluție

Mai multe țări au interzis folosirea pungilor de plastic de unică folosință. Motivațiile și reglementările sunt ușor diferite, dar toate au același scop: să oprească impactul devastator pe care pungile îl au asupra ecosistemelor și a activității umane.

Între 1988 și 1998, în Bangladesh au avut loc inundații serioase. Pagubele cauzate de acestea au fost amplificate de faptul că plasticul a înfundat scurgerile. În consecință, guvernul a interzis folosirea pungilor, făcând din Bangladesh prima țară care lua o astfel de măsură. I-a urmat India, care a interzis în același an producția de pungi cu o grosime mai mică de 20 de microni. Apoi, lista s-a lărgit semnificativ. Au mai interzis pungile de plastic ușoare: Africa (2004, fără succes), câteva orașe in Australia (2004-2008), Eritrea (2005), Zanzibar (2005) și Tanzania (2006), 6 orașe din Canada (2007 – 2016), Uganda (2007, fără succes), Rwanda (2008), China (2008), peste 70 de orașe din SUA (2008-2016), Myanmar (2009), Kenya (2011), Italia (2011, doar pentru non-biodegradabile), Mauritania (2013), Maroc (2015), Columbia (2016), Franța (2017) și Argentina (2017).

de unica folosinta pungi de plastic ocean - interzise

Foto: superhv.com

O altă măsură menită să reducă utilizarea pungilor de plastic a fost introducerea unor taxe la vânzarea lor. Autoritățile din Irlanda au fost printre primele care au adoptat această strategie, după ce au observat că se vindeau anual 1.2 miliarde de pungi. Se întâmpla în 2002, an în care consumul pungilor din plastic a scăzut cu peste 90%. Au procedat la fel: Danemarca (2004), Botswana (2007), Marea Britanie (2008), România (2009, fără succes), Malaezia (2011), Țara Galilor (2011), Irlanda (2013), Israel (2017), Hong Kong (2015), Indonezia (2016), Olanda (2016), Israel (2017) etc.

În luna aprilie 2016, Parlamentul European a adoptat o lege prin care intenționează să reducă drastic consumul de pungi de plastic de unică folosință (cu o grosime mai mica de 50 de microni), distribuite în mod gratuit în supermarketuri și magazine. Legea impune limitarea consumului de pungi ne-biodegradabile la 90 per locuitor, până în 2019, și la doar 40 până în 2025. În momentul actual, europenii folosesc anual în jur de 200 de pungi.

Este România pregătită pentru această schimbare?

Ne întrebăm așadar cum vom face față acestei noi provocări. Deși România a introdus eco-taxa pe pungă în 2009, măsura nu a avut efectul așteptat (am explicat aici ce s-a întâmplat). Dar dacă ar fi și la noi interzise? Danemarca, țară care a luat această măsură încă din 2003, a înregistrat în 2014 cel mai mic consum: doar 4 pungi per locuitor.

Dacă perspectiva vă sperie, trebuie să știți că alternative există. În plus, unele sunt „fabricate” chiar în România. Vom vorbi despre câteva dintre acestea într-un material viitor, când vom afla cu ce soluții vin inițiatorii Alternative, REDU, remesh, UpsideDown și Atelierul de pânză.

Comentarii

comentarii