De unic─â folosin╚Ť─â: de ce s─â r─âspunzi ÔÇ×Nu, mul╚ŤumescÔÇŁ la ├«ntrebarea ÔÇ×Dori╚Ťi pung─â?ÔÇŁ

in De unic─â folosin╚Ť─â, Seriale 26 January 2017 482 Views

200: iat─â num─ârul de pungi de unic─â folosin╚Ť─â aruncat anual de fiecare cet─â╚Ťean european. La nivel global, consumul mediu este semnificativ mai mic, de vreo 70 de pungi per cap de locuitor. Chiar ╚Öi a╚Öa, omenirea folose╚Öte ├«n fiecare an 500 de miliarde de pungi. Adic─â peste un 1 milion ├«n fiecare minut. ├Än condi╚Ťiile ├«n care reciclarea se dovede╚Öte dificil─â, ne ├«ntreb─âm care este solu╚Ťia.

de unica folosinta pungi de plastic global

Sursa foto: rozsavage.com

Potrivit Ocean Crusaders, folosim anual 500 de miliarde de pungi de unic─â folosin╚Ť─â la nivel global, adic─â peste un milion pe minut. Este o cantitate suficient─â, estimeaz─â ei, pentru a ├«nconjura P─âm├óntul de vreo 4.200 de ori.

Ce se ├«nt├ómpl─â cu toate aceste pungi? La fel ca alte de╚Öeuri de plastic, o parte sf├ór╚Öesc ├«n gropile de gunoi, unde se descopun, elimin├ónd substan╚Ťe toxice, care p─âtrund ├«n p─âm├ónt ╚Öi ├«n final ├«n hrana noastr─â. Expunerea la astfel de toxine poate provoca boli precum cancer, malforma╚Ťii, imunitate sc─âzut─â sau deregl─âri hormonale.

O alt─â parte ajunge, inevitabil, ├«n m─âri ╚Öi oceane. Din cauza pungilor, mor anual cel pu╚Ťin 100.000 de vie╚Ťuitoare marine ╚Öi 1 milion de p─âs─âri. Pentru a atrage aten╚Ťia asupra fenomenului, National Geographic a desf─â╚Öurat ├«n vara anului trecut o campanie, ├«n care demonstra oamenilor cum este s─â fii ├«n pielea vie╚Ťuitoarelor din m─âri ╚Öi oceane:

În sfârșit, doar o mică parte din cantitatea totală de pungi consumate la nivel global ajunge să fie reciclată. Iar asta nu fără a cauza bătăi de cap reciclatorilor care nu le acceptă.

Reciclarea pungilor, o provocare

Cei mai mul╚Ťi consumatori cred c─â reciclarea pungilor de plastic poate fi o rezolvare eficient─â a problemei. Reciclatorii atrag ├«ns─â aten╚Ťia c─â acestea pot ├«nfunda ╚Öi strica instala╚Ťiile de sortare, a c─âror reparare este extrem de costisitoare. De aceea, recomand─â cet─â╚Ťenilor care colecteaz─â selectiv de╚Öeurile reciclabile s─â goleasc─â ├«n containere doar con╚Ťinutul ╚Öi s─â arunce pungile ├«n tomberoanele destinate gunoiului menajer.

A╚Öadar, reciclarea se poate dovedi dificil─â, nefiind acceptat─â ├«n toate fabricile. La nivel global, au ├«nceput ├«ns─â s─â apar─â idei inovatoare de valorificare a pungilor de plastic. C├óteva bunici din Union City (SUA) le-au g─âsit o ├«ntrebuin╚Ťare umanitar─â: transform─â pungile ├«n fir, din care confec╚Ťioneaz─â covoare pentru oamenii f─âr─â ad─âpost.

Internetul este plin de astfel de idei de upcycling a pungilor de plastic. De╚Öi poate p─ârea pl─âcut─â, refolosirea lor nu este o sarcin─â u╚Öoar─â. Acestea trebuie colectate, cur─â╚Ťate ╚Öi preg─âtite pentru un nou proces de produc╚Ťie, ceea ce necesit─â resurse ╚Öi timp. ├Än plus, trebuie s─â fim con╚Ötien╚Ťi c─â nu vom reu╚Öi niciodat─â s─â facem fa╚Ť─â volumului de pungi aruncate. De aceea, poate cel mai bine ar fi s─â nu mai avem deloc ce recicla sau valorifica.

Green Report Shop Casa ECO

Limitarea consumului de pungi, cea mai bun─â solu╚Ťie

Mai multe ╚Ť─âri au interzis folosirea pungilor de plastic de unic─â folosin╚Ť─â. Motiva╚Ťiile ╚Öi reglement─ârile sunt u╚Öor diferite, dar toate au acela╚Öi scop: s─â opreasc─â impactul devastator pe care pungile ├«l au asupra ecosistemelor ╚Öi a activit─â╚Ťii umane.

├Äntre 1988 ╚Öi 1998, ├«n Bangladesh au avut loc inunda╚Ťii serioase. Pagubele cauzate de acestea au fost amplificate de faptul c─â plasticul a ├«nfundat scurgerile. ├Än consecin╚Ť─â, guvernul a interzis folosirea pungilor, f─âc├ónd din Bangladesh prima ╚Ťar─â care lua o astfel de m─âsur─â. I-a urmat India, care a interzis ├«n acela╚Öi an produc╚Ťia de pungi cu o grosime mai mic─â de 20 de microni. Apoi, lista s-a l─ârgit semnificativ. Au mai interzis pungile de plastic u╚Öoare: Africa (2004, f─âr─â succes), c├óteva ora╚Öe in Australia (2004-2008), Eritrea (2005), Zanzibar (2005) ╚Öi Tanzania (2006), 6 ora╚Öe din Canada (2007 – 2016), Uganda (2007, f─âr─â succes), Rwanda (2008), China (2008), peste 70 de ora╚Öe din SUA (2008-2016), Myanmar (2009), Kenya (2011), Italia (2011, doar pentru non-biodegradabile), Mauritania (2013), Maroc (2015), Columbia (2016), Fran╚Ťa (2017) ╚Öi Argentina (2017).

de unica folosinta pungi de plastic ocean - interzise

Foto: superhv.com

O alt─â m─âsur─â menit─â s─â reduc─â utilizarea pungilor de plastic a fost introducerea unor taxe la v├ónzarea lor. Autorit─â╚Ťile din Irlanda au fost printre primele care au adoptat aceast─â strategie, dup─â ce au observat c─â se vindeau anual 1.2 miliarde de pungi. Se ├«nt├ómpla ├«n 2002, an ├«n care consumul pungilor din plastic a sc─âzut cu peste 90%. Au procedat la fel: Danemarca (2004), Botswana (2007), Marea Britanie (2008), Rom├ónia (2009, f─âr─â succes), Malaezia (2011), ╚Üara Galilor (2011), Irlanda (2013), Israel (2017), Hong Kong (2015), Indonezia (2016), Olanda (2016), Israel (2017) etc.

├Än luna aprilie 2016, Parlamentul European a adoptat o lege prin care inten╚Ťioneaz─â s─â reduc─â drastic consumul de pungi de plastic de unic─â folosin╚Ť─â (cu o grosime mai mica de 50 de microni), distribuite ├«n mod gratuit ├«n supermarketuri ╚Öi magazine. Legea impune limitarea consumului de pungi ne-biodegradabile la 90 per locuitor, p├ón─â ├«n 2019, ╚Öi la doar 40 p├ón─â ├«n 2025. ├Än momentul actual, europenii folosesc anual ├«n jur de 200 de pungi.

Este România pregătită pentru această schimbare?

Ne ├«ntreb─âm a╚Öadar cum vom face fa╚Ť─â acestei noi provoc─âri. De╚Öi Rom├ónia a introdus eco-taxa pe pung─â ├«n 2009, m─âsura nu a avut efectul a╚Öteptat (am explicat aici ce s-a ├«nt├ómplat). Dar dac─â ar fi ╚Öi la noi interzise? Danemarca, ╚Ťar─â care a luat aceast─â m─âsur─â ├«nc─â din 2003, a ├«nregistrat ├«n 2014 cel mai mic consum: doar 4 pungi per locuitor.

Dac─â perspectiva v─â sperie, trebuie s─â ╚Öti╚Ťi c─â alternative exist─â. ├Än plus, unele sunt ÔÇ×fabricateÔÇŁ chiar ├«n Rom├ónia. Vom vorbi despre c├óteva dintre acestea ├«ntr-un material viitor, c├ónd vom afla cu ce solu╚Ťii vin ini╚Ťiatorii Alternative, REDU, remesh, UpsideDown┬á╚Öi Atelierul de p├ónz─â.

Comentarii

comentarii