De unic─â folosin╚Ť─â: Cu ce ├«nlocuie╚Öti punga de plastic. 5 alternative, made in Romania

in De unic─â folosin╚Ť─â, EcoLIFESTYLE, Slider homepage 3 February 2017 1,145 Views

├Än articolul de s─âpt─âm├óna trecut─â, atrageam aten╚Ťia asupra cantit─â╚Ťii de pungi de plastic generate la nivel global, care polueaz─â inevitabil p─âm├óntul ╚Öi apele. Tot atunci v─â promiteam c─â vom prezenta solu╚Ťii alternative, produse ├«n mod sustenabil chiar pe plan local. Iat─â cele 5 proiecte care ├«i ajut─â pe consumatori s─â fie mai responsabili fa╚Ť─â de mediu, fa╚Ť─â de ei ├«n╚Öi╚Öi ╚Öi fa╚Ť─â de societatea ├«n care tr─âiesc: Atelierul de p├ónz─â, remesh,┬áUpsideDown, REDU ╚Öi ALTERNATIVE.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Atelierul care a înlocuit 23 de milioane de pungi de plastic

Cele mai vechi alternative de pe pia╚Ť─â rom├óneasc─â sunt saco╚Öele produse la Atelierul de p├ónz─â. Am discutat cu Doris Stroiescu, managerul proiectului, despre modelul lor de business ╚Öi impactul de care au reu╚Öit s─â ├«l aib─â p├ón─â acum.

Am ├«nceput proiectul Atelierul de p├ónz─â c├ónd Viitor Plus a ajuns la concluzia c─â punga de plastic este unul dintre cei mai mari poluatori. A╚Öa c─â am g├óndit o ├«ntreprindere social─â care s─â produc─â saco╚Öe din textile, care s─â ├«nlocuiasc─â pungile. Am vrut ├«ns─â s─â implic─âm toate componentele dezvolt─ârii durabile. De aceea am creat o activitate economic─â din care s─â ne autosus╚Ťiunem, s─â o facem cu ni╚Öte beneficii sociale certe, incluz├ónd ├«n proiect persoane defavorizate, ╚Öi nu ├«n ultimul r├ónd s─â protej─âm mediul.

Croitoresele de la atelier folosesc doar bumbac 100% ne├«n─âlbit, netratat, nevopsit, de bun─â calitate, achizi╚Ťionat exclusiv din Rom├ónia, pentru a avea o amprent─â de carbon minim─â. Doris estimeaz─â c─â, de c├ónd ╚Öi-au ├«nceput activitatea ├«n 2009, au evitat trimiterea la groapa de gunoi sau ├«n natur─â a peste 23 de milioane de pungi. Asta pentru c─â au reu╚Öit s─â v├ónd─â p├ón─â acum 150.000 de saco╚Öe din p├ónz─â.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

├Äncep├ónd cu 2014, au ├«nfiin╚Ťat ╚Öi o linie de produc╚Ťie de saco╚Öe din de╚Öeuri textile. ├Än acel an, au recuperat ╚Öi au folosit peste 400 de kilograme de materiale. ├Än viitor, ar vrea s─â extind─â aceast─â linie de produc╚Ťie, s─â o separe ╚Öi chiar s─â ├«nfiin╚Ťeze o fabric─â de valorificat de╚Öeuri textile. Ei sper─â c─â, p├ón─â ├«n 2020, cel pu╚Ťin jum─âtate din produc╚Ťie s─â se fac─â din materiale recuperate.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Bannerele și prelatele, dușmanii pungilor din plastic

├Än 2011, coordonatorii Asocia╚Ťiei Ateliere f─âr─â Frontiere ╚Öi-au extins activitatea de recuperare, reparare ╚Öi reciclare de DEEE-uri, cre├ónd remesh. Remesh este un proiect prin care valorific─â bannere ╚Öi meshuri publicitare, de╚Öeuri care nu se recicleaz─â ├«n Rom├ónia. De╚Öi nu s-au g├óndit la a crea o alternativ─â la pungile din plastic, au reu╚Öit ╚Öi acest lucru.┬áRaluca Ouriaghli ne-a explicat cum au conceput proiectul.

Ne-am g├óndit la produse care s─â aib─â utilitate pentru toat─â lumea, pe care s─â le comercializ─âm la pre╚Ťuri foarte sc─âzute. Avem ├«ns─â ╚Öi produse mai elaborate, care folosesc unui public cu mai mul╚Ťi bani, la care ├«ncerc─âm s─â lucr─âm mai mult la design.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Produsele remesh nu sunt mai scumpe dec├ót produse similare de pe pia╚Ť─â. Timpul de execu╚Ťie este ├«ns─â mai lung, c─âci le confec╚Ťioneaz─â persoane defavorizate, aflate ├«n inser╚Ťie. Chiar dac─â ambele avantaje sunt comunicate, cel legat de mediu prinde mai bine la public, m─ârturise╚Öte Raluca.

Oamenii rezoneaz─â, dar trebuie s─â faci un efort mare de comunicare, ca mesajele s─â ajung─â cu adev─ârat la ei. Tematica mediului este cea mai accesibil─â, pentru c─â s-a vorbit mult ├«n ultimii ani de reciclare, de protec╚Ťia mediului ╚Öi pentru c─â este o tematic─â mai confortabil─â dec├ót cea social─â, care presupune o pozi╚Ťionare politic─â, filozofic─â: e╚Öti de dreapta sau de st├ónga.

La fel ca Ateliere f─âr─â Frontiere, cei de la Upside Down nu au creat proiectul cu g├óndul de a reduce utilizarea pungilor de plastic, ci de a confec╚Ťiona produse utile din de╚Öeuri. Ei se ghideaz─â dup─â ceea ce Andreea Zaharescu, ini╚Ťiatoarea proiectului, nume╚Öte ÔÇ×teoria schimb─âriiÔÇŁ. Aceast─â teorie spune c─â, folosind creativ de╚Öeurile pentru a confec╚Ťiona produse alternative, generezi locuri de munc─â ╚Öi reduci cantitatea de de╚Öeuri produse.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Al─âturi de colegele sale, a ├«nceput prin a folosi tetrapack ÔÇô materialul din care sunt confec╚Ťionate cutiile de lapte/sucuri ╚Öi care nu se recicleaz─â ├«n Rom├ónia. Acum, produc gen╚Ťi ╚Öi accesorii din prelate de T.I.R. ╚Öi bannere publicitare.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

S─âcule╚Ťii din textil, noul trend pentru transportul m─ârun╚Ťi╚Öurilor

REDU este un atelier de de confec╚Ťii dezvoltat de asocia╚Ťia ÔÇ×Mai BineÔÇŁ, din Ia╚Öi. Ace╚Ötia confec╚Ťioneaz─â ╚Öi comercializeaz─â haine ╚Öi accesorii din de╚Öeuri textile preluate de la fabrici ╚Öi de la oameni. Printre produse, se num─âr─â ╚Öi c├óteva alternative la pungile de plastic, potrivit Gabrielei Stoica, asistent manager REDU. P├ón─â acum, au produs 20 de saco╚Öe din p├ónz─â nou─â ╚Öi 80 de saco╚Öe din c─âm─â╚Öi b─ârb─âte╚Öti vechi. Le-au v├óndut aproape pe toate. Recent, au ├«nceput s─â lucreze la o nou─â colec╚Ťie: s─âcule╚Ťi reutilizabili pentru fructe, legume ╚Öi alte alimente.

Green Report Shop Casa ECO

Pentru s─âcule╚Ťii de p├óine, folosesc aceea╚Öi p├ónz─â achizi╚Ťionat─â din surse sustenabile locale pe care o utilizeaz─â ╚Öi pentru saco╚Öe. Pentru s─âcule╚Ťii de fructe ╚Öi legume, lucreaz─â cu materiale transparente, care ÔÇ×nu trag la c├óntarÔÇŁ ╚Öi permit v├ónz─âtorilor s─â vad─â ce con╚Ťin. O mare parte dintre materiale sunt ob╚Ťinute de la fabrici de textile sau de la persoane fizice care doneaz─â resturi sau haine de care nu mai au nevoie.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Aceea╚Öi idee a fost dezvoltat─â de sibianca Ioana T─ânase. Dup─â un curs de ÔÇ×Marine LitterÔÇŁ la Universitatea din Amsterdam ╚Öi adoptarea unor obiceiuri sustenabile de consum pe timpul ╚Öederii sale ├«n Belgia, Ioana s-a ├«ntors ├«n Rom├ónia ╚Öi a decis c─â trebuie s─â lupte cumva ├«mpotriva polu─ârii cu plastic. A╚Öa c─â, al─âturi de un prieten cu ├«nclina╚Ťii similare, a pornit ALTERNATIVE. Este o ini╚Ťiativ─â prin care confec╚Ťioneaz─â ╚Öi comercializeaz─â s─âcule╚Ťi reutilizabili, meni╚Ťi s─â ├«nlocuiasc─â pungile de plastic.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Ideea i-a venit ├«n urma propriilor experien╚Ťe din pia╚Ť─â ╚Öi din supermarket. Chiar dac─â ├«╚Öi lua cu ea mereu saco╚Ö─â din bumbac, nu prea ╚Ötia cum s─â procedeze cu m─ârun╚Ťi╚Öurile, pe care v├ónz─âtorii nu aveau cum s─â le c├ónt─âreasc─â. Pe moment, a renun╚Ťat la fructele ╚Öi legumele prea mici, dar era con╚Ötient─â c─â era o solu╚Ťie provizorie, pe care ar fi acceptat-o doar cei cu adev─ârat ├«nver╚Öuna╚Ťi.┬á Nici la supermarket nu i-a fost mai u╚Öor. Dac─â ├«n Belgia v├ónz─âtorii nu aveau nicio problem─â s─â c├ónt─âreasc─â produsele vrac ├«n recipientele cump─âr─âtorilor, ├«n Rom├ónia a fost acuzat─â de furt c├ónd a ├«ncercat s─â procedeze la fel. A ├«ncercat s─â le explice de ce face asta ╚Öi care este impactul pungilor asupra mediului, dar s-a sim╚Ťit total ne├«n╚Ťeleas─â: ÔÇ×Mi-am dat seama c─â asta nu este o solu╚Ťie. Nimeni nu este preg─âtit s─â duc─â lupta asta.ÔÇŁ

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Majoritatea s─âcule╚Ťilor sunt produ╚Öi din p├ónz─â nealbit─â, groas─â, rezistent─â. Au experimentat ╚Öi cu alte materiale naturale, cum ar fi iuta, c├ónepa sau inul. Pe toate le iau de pe plan local, chiar dac─â nu sunt organice. ├Än plus, ├«ncearc─â s─â implice c├ót mai multe persoane ├«n procesul de produc╚Ťie, astfel ├«nc├ót s─â- fac─â pe c├ót mai mul╚Ťi s─â con╚Ötientizeze gravitatea problemei.

Alternativele la pungile de plastic au nevoie de sus╚Ťinere

Ini╚Ťiatoarele celor 5 proiecte ╚Ötiu c─â, deocamdat─â, publicul lor ╚Ťint─â este restr├óns. Le cump─âr─â produsele doar consumatorii educa╚Ťi, aten╚Ťi la propriul impact asupra mediului, care ÔÇ×s-au s─âturat s─â umple sertarele cu pungi de plasticÔÇŁ ╚Öi care cunosc gravitatea situa╚Ťiei. Toate vor ├«ns─â s─â ├«╚Öi creasc─â impactul, iar pentru asta au nevoie de diverse lucruri de la autorit─â╚Ťi, companii, societatea civil─â ╚Öi cet─â╚Ťeni.

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Ioana (ALTERNATIVE) mizeaz─â pe comunicare prin mass-media, educarea consumatorilor ╚Öi inova╚Ťie. Ei investesc destul de mult timp ├«n design, ├«ntruc├ót consider─â c─â produsele trebuie s─â fie ÔÇ×frumoase, ca s─â le folose╚Öti cu dragÔÇŁ.┬áCei doi sibieni au ├«n plan s─â produc─â ╚Öi ├«nvelitori pentru sendvi╚Öuri, din bumbac cerat, dar ╚Öi dischete demachiante din finet, un bumbac natural sub╚Ťire.

Gabi (REDU) face un apel c─âtre retaileri. REDU ar vrea s─â comercializeze s─âcule╚Ťii chiar ├«n spa╚Ťiile comerciale de unde oamenii ├«╚Öi fac cump─âr─âturile. Spun c─â doar astfel pot ajunge la cei care nu au acces la informa╚Ťie. A╚Öadar, Gabi mizeaz─â pe educa╚Ťie, ├«n detrimentul coerci╚Ťiei. Este con╚Ötient─â c─â interzicea pungilor de plastic ar fi eficient─â, dar sus╚Ťine c─â trebuie ├«nso╚Ťit─â de justific─âri referitoare la impactul plasticului asupra mediului ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii, astfel ├«nc├ót oamenii s─â ├«n╚Ťeleag─â.

C├ónd vine vorba despre solu╚Ťii de prevenire a gener─ârii de de╚Öeuri, Andreea (UpsideDown) crede c─â exist─â 3 m─âsuri care trebuie luate. Prima ar fi elaborarea unor campanii de educare ÔÇ×smartÔÇŁ, cu mesaje ÔÇ×pozitive, frumoase ╚Öi amuzanteÔÇŁ. A doua ar putea fi transmiterea de c─âtre autorit─â╚Ťi a unor mesaje referitoare la poluarea cu plastic ├«n pauzele publicitare, la fel ca avertismentul despre ÔÇ×consumul de sare, zah─âr ╚Öi gr─âsimi.ÔÇŁ Nu ├«n ultimul r├ónd, crede c─â este momentul ca cet─â╚Ťenii s─â ac╚Ťioneze. Ei ar putea ├«ncolui plasticul de unic─â folosin╚Ť─â cu un kit de recipiente reutilizabile (borcane, saco╚Öe etc.).

de unic─â folosin╚Ť─â alternative pungi de plastic

Doris (Atelierul de P├ónz─â) crede c─â ÔÇ×├«ntreaga societate din Rom├ónia are nevoie de o promovare ╚Öi o con╚Ötientizare mai accentuat─â a impactului individual asupra mediului.ÔÇŁ Iar nevoia este accentuat─â, potrivit ei, de o teorie larg r─âsp├óndit─â, de tipul ÔÇ×╚Öi cu mine ╚Öi f─âr─â mine rezultatul e acela╚ÖiÔÇŁ. Crede c─â mentalitatea trebuie comb─âtut─â de ONG-uri ╚Öi mass-media, dar ╚Ötie c─â nu vom avea rezultate f─âr─â ÔÇ×ni╚Öte politici publice coerenteÔÇŁ. Ca solu╚Ťie, propune interzicerea comercializ─ârii de pungi de plastic sub o anumit─â grosime ╚Öi educarea consumatorilor, astfel ├«nc├ót s─â refuze consumul iresponsabil de plastic.

Solu╚Ťia, crede Raluca (remesh), ar trebui s─â vin─â de pe 4 fronturi: din partea autorit─â╚Ťilor, a companiilor, a ONG-urilor ╚Öi a cet─â╚Ťenilor. Din partea autorit─â╚Ťilor, ├«╚Öi dore╚Öte legi mai bune, din partea companiilor ÔÇô inova╚Ťie, iar din partea organiza╚Ťiilor ╚Öi cet─â╚Ťenilor ÔÇô coalizare ╚Öi asumarea responsabilit─â╚Ťii.

Cred c─â ideea de a interzice total saco╚Öele de unic─â folosin╚Ť─â ╚Öi de a le ├«nlocui cu saco╚Öe reutilizabile la pre╚Ť sc─âzut, chiar dac─â reutilizabilele respective ar ├«nsemna poate chiar o utilizare unic─â din partea celor care au venituri mai mari, diferen╚Ťa de pre╚Ť i-ar determina pe oamenii de r├ónd s─â o refoloseasc─â. De asemenea, sistemul de eco-tax─â este un sistem bun, care responsabilizeaz─â produc─âtorii, distribuitorii ╚Öi cet─â╚Ťeanul. Dar el nu merge p├ón─â la cap─ât, se rupe undeva. Taxa se percepe, dar eu nu am auzit nic─âieri de ini╚Ťiative de refolosire, valorificare sau reciclare masiv─â.

Solu╚Ťia din partea autorit─â╚Ťilor nu ar putea avea loc f─âr─â contribu╚Ťia companiilor. Raluca consider─â c─â acestea ar trebui s─â fie responsabile ╚Öi s─â pl─âteasc─â atunci c├ónd pun pe pia╚Ť─â ambalaje d─âun─âtoare, dar ╚Öi s─â vin─â cu alternative inovative. ├Än sf├ór╚Öit, a f─âcut un apel ╚Öi c─âtre ONG-uri ╚Öi cet─â╚Ťeni:

Ar trebui s─â ne coaliz─âm pe partea de mediu cu organiza╚Ťiile care ap─âr─â acelea╚Öi valori. Este nevoie de educa╚Ťie ╚Öi de sensibilizare care trebuie f─âcute la nivelul cet─â╚Ťeanului ╚Öi societ─â╚Ťii ├«nainte ca s─â ajung─â la nivel de politic─â public─â. P├ón─â ajungem acolo, trebuie s─â reprezent─âm o voce ╚Öi nu doar a noastr─â a minorit─â╚Ťii acesteia deja sensibilizate. ├Ämpreun─â, putem face multe lucruri. Defetismul ─âsta c─â eu o s─â arunc o pic─âtur─â ├«n ocean ╚Öi c─â nu se schimb─â nimic este de o la╚Öitate absolut─â pentru mine. M─âcar arunc─â-╚Ťi pic─âtura ├«n ocean ╚Öi vedem pe urm─â.

O pic─âtura ├«n ocean, credem noi, ar fi renun╚Ťarea treptat─â la consumul de pungi de plastic. Am demonstrat: alternative convenabile exist─â. Acum este r├óndul nostru, al consumatorilor, s─â ac╚Ťion─âm. ├Än cur├ónd, despre consumul de PET-uri.

Comentarii

comentarii