De unic─â folosin╚Ť─â: c├ónd a devenit dreptul la plastic un drept fundamental?

in De unic─â folosin╚Ť─â, EcoLIFESTYLE 19 January 2017 294 Views

Articolele din plastic de unic─â folosin╚Ť─â ne-au invadat via╚Ťa. Fie c─â vorbim despre pungi, pahare, tac├ómuri ╚Öi farfurii, fie c─â ne referim la PET-uri sau la alte ambalaje de produse, cu greu ne putem imagina existen╚Ťa f─âr─â ele. Alternative ├«ns─â exist─â, chiar ╚Öi ├«n Rom├ónia. ├Än cadrul unui nou serial Green Report, vom ├«ncerca s─â le identific─âm ╚Öi s─â discut─âm cu oamenii care le ofer─â. Vrem astfel s─â ├«n╚Ťelegem de ce este nevoie s─â ne schimb─âm obiceiurile de consum ╚Öi s─â reducem cantitatea de plastic pe care o gener─âm.

plastic de unic─â folosin╚Ť─â

322 de milioane de tone. Potrivit Statistia.com, aceasta este cantitatea de plastic produs─â la nivel global ├«ntr-un singur an (├«n 2015). ├Än graficul de mai jos, se poate observa cum produc╚Ťia de plastic a explodat la finalul secolului trecut, ajung├ónd de la 60 de milioane ├«n 1980 la 200 de milioane imediat dup─â anul 2000. Potrivit unui studiu din revista Anthropocene, dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial oamenii au produs suficient plastic ├«nc├ót s─â poat─â acoperi ├«ntreaga suprafa╚Ť─â a P─âm├óntului.

plastic de unic─â folosin╚Ť─â

Speciali╚Ötii funda╚Ťiei Ellen MacArthur avertizeaz─â ├«ntr-un raport c─â tendin╚Ťa va continua. Astfel, peste 20 de ani, ar urma s─â avem de dou─â ori mai mult plastic, iar p├ón─â ├«n 2050 – de 4 ori mai mult. Potrivit site-ului Coali╚Ťiei Plastic Pollution, 33% din plasticul fabricat este folosit o singur─â dat─â, apoi aruncat. Ceea ce se ├«nt├ómpl─â cu acesta nu mai este un secret pentru nimeni.

Nu putem recicla pe cât producem

Producem milioane de tone de plastic anual, f─âr─â a avea ├«ns─â capacitatea de a-l recicla. Speciali╚Ötii din cadrul Programului de Mediu al Na╚Ťiunilor Unite, cita╚Ťi de Worldwatch Institute, atrag aten╚Ťia c─â reu╚Öim s─â valorific─âm doar ├«ntre 22 ╚Öi 43% din cantitatea total─â de de╚Öeuri din plastic generat─â la nivel global. Dar, oricum, reciclarea nu constituie o solu╚Ťie, din moment ce fiecare bucat─â de plastic ├«nc─â exist─â undeva ├«n natur─â, potrivit Greenpeace.

ÔÇ×Plasticul este ve╚Önic. Plasticul pe baz─â de petrol, precum PET-ul, nu se descompune precum materiile organice. Spre deosebire de lemn, iarb─â sau resturile alimentare, plasticul nu este recunoscut de organismele care descompun ├«n mod normal materia organic─â ╚Öi, prin urmare, nu este biodegradabil. ├Än schimb, trece printr-un proces numit fotodegradare, care const─â ├«n ruperea ├«n milioane de mici buc─â╚Ťi, sub ac╚Ťiunea soarelui ╚Öi a timpului. Pe de alt─â parte, plasticul din gropile de gunoi nu beneficiaz─â de Soare. Prin urmare, nu se poate fotodegrada.ÔÇŁ

Ce se întâmplă cu plasticul, odată ajuns deșeu?

O mare parte a de╚Öeurilor din plastic ajung ├«n m─âri ╚Öi oceane. Conform organiza╚Ťiei Plastic Oceans, ar fi vorba despre cel pu╚Ťin 8 milioane de tone anual. Cei de la Worldwatch estimeaz─â o cantitate mai mare, de 10 p├ón─â la 20 de milioane de tone.

plastic de unic─â folosin╚Ť─â

Cercet─âtorii americani spuneau c─â, ├«n 2014, existau peste 5.25 de trilioane de particule de plastic ├«n apele lumii, c├ónt─ârind peste 268.000 de tone. Biodiversitatea este cea mai afectat─â. Anual, mor ├«n jur de 100.000 de mamifere ╚Öi un milion de p─âs─âri din cauza plasticului din oceane (Greenpeace). Ocean Conservancy atragea aten╚Ťia c─â, p├ón─â ├«n 2020, vom avea ├«n oceane o ton─â de plastic la fiecare 3 tone de pe╚Öte. Iar cercet─âtorii britanici estimeaz─â c─â 90% dintre p─âs─ârile maritime au ingerat la un moment dat fragmente plastice, 60% av├óndu-le ├«nc─â ├«n intestine.

Iar asta nu e tot. Odat─â depozitate ├«n gropile de gunoi, de╚Öeurile de plastic elimin─â substan╚Ťe toxice care ajung ├«n p─âm├ónt, ├«n apele subterane ╚Öi ├«n r├óuri. Consum├ónd legumele ╚Öi fructele crescute pe un teren contaminat sau pe╚Ötele din ape poluate, oamenii ├«╚Öi pun ├«n pericol s─ân─âtatea, f─âr─â m─âcar s─â fie con╚Ötien╚Ťi. Expunerea la astfel de toxine poate provoca boli precum cancer, malforma╚Ťii, imunitate sc─âzut─â, deregl─âri hormonale ╚Öi multe altele.

Plasticul are însă și avantaje

Chiar dac─â de╚Öeurile din plastic au un impact devastator asupra ecosistemelor, nu trebuie totu╚Öi s─â neg─âm avantajele acestui material. Potrivit Greenpeace, plasticul a luat na╚Ötere din nevoia de a ├«nlocui filde╚Öul. ├Än secolul 19, industria folosea peste 450 de tone de filde╚Ö anual, afect├ónd grav popula╚Ťia de elefan╚Ťi. Odat─â cu evolu╚Ťia tehnologic─â, plasticul a devenit u╚Öor de produs ╚Öi foarte ieftin, ceea ce a f─âcut s─â fie adoptat pe scar─â larg─â.

Pe l├óng─â salvarea elefan╚Ťilor, tot plasticul a f─âcut posibil─â prelungirea duratei de via╚Ť─â a alimentelor ╚Öi a redus semnificativ greutatea produselor transportate, diminu├ónd totodat─â consumul de combustibil.

Așadar, putem trăi fără plastic?

Nu ne putem a╚Ötepta ca industria ╚Öi consumatorii s─â renun╚Ťe vreodat─â complet la plastic. Putem ├«ns─â spera c─â vor ├«n╚Ťelege necesitatea de a reduce cantitatea folosit─â. Sugestia noastr─â este s─â ├«ncepem, evident, cu eliminarea plasticului de unic─â folosin╚Ť─â.

plastic de unic─â folosin╚Ť─â

Fie c─â vorbim despre pungi, PET-uri, vesel─â, ambalaje sau alte produse care con╚Ťin plastic, alternative exist─â. Multe ╚Ť─âri au interzis deja folosirea plasticului de unic─â folosin╚Ť─â ╚Öi numero╚Öi antreprenori s-au dedicat dezvolt─ârii de alternative sustenabile. Green Report ╚Öi-a propus s─â le identifice ╚Öi s─â discute cu ini╚Ťiatorii lor despre cum putem sc─âpa Rom├ónia de plasticul de unic─â folosin╚Ť─â.

Comentarii

comentarii