Decarbonizarea trebuie susținută prin programe și obiective ambițioase de finanţare – raport Bankwatch

in Poluare 29 July 2020 76 Views

România are nevoie de un plan integrat pentru a utiliza fondurile europene din perioada 2021-2027 în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurându-se în același timp că sunt create noi locuri de muncă. Acest lucru este posibil doar prin obiective de politici concrete și programe de finanțare care susțin cu adevărat tranziția de la combustibili fosili la energie curată, arată un raport Bankwatch România care analizează stadiul actual al documentelor strategice în domeniul energiei, dar și sursele de finanțare pentru decarbonizare.

În realizarea tranziției energetice, România va trebui să aloce o bună parte din fondurile provenite de la Uniunea Europeană proiectelor de diminuare a schimbărilor climatice, modernizarea sistemului energetic, de incluziune socială și crearea de locuri de muncă sustenabile.

În total țara noastră va putea accesa 24 de miliarde de euro cu acest scop din cei 80 de miliarde puși la dispoziție până în 2027, conform ultimei decizii a Consiliului European, 30% din bugetul total fiind obligatoriu investiții pentru obiectivele climatice.

Mixul energetic de care dispune România este unul dintre cele mai variate din Europa – cărbune, hidroenergie, gaze naturale, energie nucleară, energie eoliană și solară. Având în vedere că ponderea energiei regenerabile era deja de aproape 25% în 2015, România și-a atins ținta de procent al regenerabilelor în consumul final de energie- 24% – în 2020.

Însă, spun autorii raportului, “nu putem spune că au existat o serie de investiții semnificative pentru a atinge această țintă ci că, mai degrabă, capacitatea hidroenergetică deja instalată a României a avut o contribuție mare”.

„Cea de-a doua jumătate a anului 2020 este crucială pentru viitorul energetic al țării, când se vor definitiva sursele de finanțare și strategiile naționale. Statele membre UE vor avea cinci obiective de politici de îndeplinit până în 2027, iar cel puțin două dintre acestea stau la baza unei tranziții energetice juste: O Europă mai verde și O Europă mai socială. Este important ca aceste politici să fie coerente cu Pactul Ecologic European și Acordul de la Paris. România nu va putea atinge țintele pentru reducerea emisiilor de gaze și efect de seră și de protecție a mediului dacă nu va planifica transparent și participativ toate strategiile”, a spus Dan Dobre, Campaigner minerit și tranziție justă, Asociația Bankwatch România.

Deși resursele financiare preconizate sunt mai mult decât duble față de alocarea din Cadrul Financiar anterior, datorită noilor facilități financiare create pentru redresarea economică post-Covid19 (80 de miliarde de euro față de 33 de miliarde), ele trebuie gestionate mult mai eficient și însoțite de obiective de politici și strategii care să conducă tranziția justă de la combustibili fosili la energie curată și să contribuie la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Recomandările Bankwatch se referă în special la regiunile miniere, care au cea mai mare nevoie de susținere.

În primul rând, documentele strategice trebuie să fie coerente cu viitoarele instrumente de finanțare europeană, dar și între ele și să contribuie în mod eficient la procesul de decarbonizare.

În prezent, documentele anticipează noi investiții în combustibili fosili (gaz natural, petrol) și nu prevăd un calendar de eliminare treptată a cărbunelui. Așadar, nu sprijină semnificativ obiectivul general de reducere a emisiilor de carbon, arată analiza Bankwatch.

În ceea ce privește obiectivul ocuparea forței de muncă, Bankwatch spune că printre persoanele cu un dezavantaj semnificativ pe piața muncii se numără și minerii disponibilizați din Valea Jiului și Gorj. Încadrarea ca șomeri de lungă durată le-ar facilita accesul la proiectele care vor asigura reangajarea sau recalificarea acestora.

Nu în ultimul rând, potrivit sursei citate, autoritățile trebuie să rezolve problema absorbției fondurilor europene, care este în prezent de aproximativ 33%, prin reducerea birocrației și proceduri simplificate pentru beneficiari. Acest lucru poate fi realizat prin consultarea mai îndeaproape a publicului interesat, implicit a viitorilor beneficiari, atât în faza de planificare, cât și de implementare.

Dacă România nu va reuși să decongestioneze mecanismul de absorbție, niciunul dintre planurile strategice nu își va putea atinge obiectivul, spun autorii raportului.

Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.

Comentarii

comentarii