Indiferent de perspectiva din care privim problema deseurilor, nationala sau europeana, in Romania, imaginea este aceeasi. Cantitatile de deseuri, fara a se tine cont de natura lor (municipale, electrice si electronice etc.), sunt in crestere, iar procesul de reciclare este aproape inexistent. Statisticile seci nu lasa loc de interpretari sau de lamentari.
In Romania, 99% din cantitatea totala de gunoi este depozitata in gropi, fara a fi folosita in vreun fel, potrivit unui raport publicat de Oficiul de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat. Un exemplu graitor in acest sens a fost oferit de comisarul european pentru mediu Janez Potočnik. Potrivit acestuia, in Romania, managementul deseurilor se bazeaza pe aceleasi principii ca si in Slovenia, de exemplu, dar rezultatele celor doua tari difera in mod dramatic. Slovenia a reusit, in ultimii ani, sa atinga o rata de depozitare a deseurilor de 58%, in timp ce rata de reciclare este de 41%.
De asemenea, Romania s-a indepartat si de tinta anuala de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), de patru kilograme pe cap de locuitor. Ultimele date disponibile in documentele Ministerului Mediului arata ca tara noastra a colectat, in perioada 2006-2010, doar 92.276 tone de DEEE, adica 4,85 kilograme pe cap de locuitor, in conditiile in care rigorile europene impun raportarea acestei cantitati intr-un singur an.
Autoritatile au emis un proiect de lege privind regimul deseurilor, aflat in dezbatere publica pe pagina de internet a Ministerului Mediului si Padurilor. Principalul scop al acestei legi este de a stabili, in conformitate cu normele UE, reutilizarea si reciclarea, pana in 2020, a minimum 50% din deseurile menajere si 70% din deseurile nepericuloase. Ca element de noutate, in lege se regaseste regimul de raspundere extinsa a producatorului de deseuri, iar o obligatie nou introdusa este auditul, in baza caruia se intocmesc planuri si programe de gestionare a deseurilor.
Ce vom face? Probabil ca factorii de decizie vor continua discutiile contradictorii in definirea termenilor, vor cere noi derogari si vor continua sa ascunda gunoiul sub pres asigurandu-ne cu un zambet larg, PR-istic, ca situatia nu este maro, ci verde.43
