Deși stațiile de monitorizare nu funcționează tot timpul, autoritățile raportează îmbunătățirea calității aerului

in Aer, Autoritati, Popular, Recomandate 3 December 2014 3,529 Views

Bucureștiul se numără printre orașele care nu-și protejează cetățenii de poluarea aerului cu particule în suspensie, PM10. Concluzia aparține Comisiei Europene, care ne amenință chiar cu Curtea Europeană de Justiție, dacă edilii Capitalei nu vor lua măsurile impuse. Agenția pentru Protecția Mediului București (APM) susține, însă, că aerul din București este bun de respirat, mai ales în ultimii doi ani, când limitele maxim admise nu au fost depășite. Însă, din 2010, stațiile de monitorizare a aerului au nevoie de reparații, iar, în prezent, două dintre ele nu funcționează.

În Capitală, calitatea aerului este măsurată  cu ajutorul a opt stații fixe în zona București-Ilfov: o stație se află la Balotești, una la Măgurele, o alta la Lacul Morii, trei stații industriale în Drumul Taberei, Titan și Berceni și două stații de monitorizare a traficului la Mihai Bravu și Cercul Național Militar.

Stația de monitorizare a aerului din Mihai Bravu este însă închisă de la începutul anului 2014, iar cea de la Lacul Morii măsoară, în prezent, doar monoxidulul de carbon, prelevatoarele de PM 10 fiind duse la reparat. Cu toate acestea, Agenția pentru Protecția Mediului București (APM) susține că, potrivit măsurătorilor făcute pentru particulele în suspensie, deși au fost înregistrate, în anii anteriori, depășiri ale valorilor-limită atât anuale, cât și zilnice, în ultimii ani valorile, concentrațiilor sunt într-o scădere accentuată.

”În 2014 doar stația Mihai Bravu a fost închisă, din cauza nefuncționării echipamentelor. Celelalte stații au avut cel puțin un echipament de monitorizare funcțional. În anul 2013 (ultimul set de date validate și certificate), nu au mai fost depășite concentrațiile medii anuale de PM 10, însă au existat mai mult de 35 de zile cu depășiri ale valorilor-limită zilnice la două stații de monitorizare (Măgurele și Lacul Morii)”, a explicat Gabriel Ciuiu, șeful Serviciului de monitorizare de la APM București.

Pe hârtie, saltul este semnificativ. În 2011, potrivit acelorași măsurători efectuate de APM, la stația de la Lacul Morii, au fost înregistrate 69 de zile cu depășiri ale pulberilor în suspensie, iar, în 2013, poluarea cu PM10 a scăzut la aproape jumătate, în condițiile în care limita maximă admisă de zile cu depășiri, pe an, este de 35.

Aceste scăderi s-au înregistrat, datorită planurilor de management a calității aerului în București, dar și datorită programului Rabla care a scos din uz mașinile vechi, motivează Gabriel Ciuiu. Raportările autorităților, în mare, nu par credibile pentru Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, care a realizat în 2011 un studiu pe calitatea aerului din București.

Cine se face vinovat, în Capitală, de poluarea cu PM 10

”Datele noastre din studiul pe aer, realizat de Ecopolis în 2011, arată că aceste măsuratori sunt incomplete, cu lipsuri mari de date, aproximativ 25% din zilele din an. Nu știm exact cum măsoară stațiile, în ce perioade se închid, de ce se închid, dacă există un protocol legal prin care acestea nu funcționează în anumite perioade”, a punctat Oana Neneciu, director executiv al Ecopolis.

”În plus, stațiile de monitorizare nu sunt, nici pe departe, amplasate în zone de risc pentru calitatea aerului, singura stație din centru, de la Cercul Militar, mai mult nu funcționeaza, din datele pe care le avem noi. Astfel, nu putem spune ca datele de monitorizare ale unei stații amplasate la, să zicem, Lacul Morii sau Magurele, sunt efectiv relevante pentru situația în care se află bucureștenii”, a adăugat Oana Neneciu.

Potrivit APM București, concentrațiile cele mai mari au fost înregistrate în anul 2006, iar, în ultimii doi ani, cu date certificate, în  2012 și 2013, situația calității aerului s-a îmbunătățit, neexistând diferențe semnificative.

”Depășirile valorilor-limită se înregistrează în special la particule PM 10, la mai multe puncte de monitorizare și izolat, pe anumite perioade, la dioxidul de azot în zona centrală a orașului, unde se monitorizează poluarea din trafic. Traficul rutier este cea mai importantă cauză a poluării, în special din cauza faptului că emisiile au loc la nivelul solului și uneori, din cauza caracteristicilor micloclimatice sau de teren, dispersia poluanților se face greu. De asemenea, particulele PM 10 nu provin doar din emisiile autovehiculelor, ci și din resuspensia particulelor de pe stradă sau din frecarea roților cu carosabilul”, explică Gabriel Ciuiu.

Luând în considerare diferențele pe care Ecopolis le-a sesizat între raportările APM și datele reale atunci, când a efectuat studiul, organizația concluzionează că raportările agenției sunt cel puțin “optimiste”, mai ales în condițiile în care, în București, între 2011 și 2013, traficul s-a intensificat în oraș prin constructii de pasaje și poduri către centru.

Municipalitatea are obligația de a asigura elaborarea planurilor de calitate a aerului ambiental din București, iar măsurile pe care le propun sunt cuprinse în planuri de calitate a aerului. Conform legii nr.104/2011 privind calitatea aerului ce transpune în legislația națională Directiva UE privind calitatea aerului ambiental, municipalității îi revin oblihații și responsabilități cu privire la managementul calității aerului, în scopul protejării sănătății populației și protejării mediului înconjurător.

Datele de calitate a aerului din București sunt incluse în baza de date națională și apoi raportate de ANPM  pe formatele specifice, către Uniunea Europeana. Pentru informarea publicului  sunt prezentați indicii generali de calitate a aerului. Sinteza evoluției calității aerului este prezentată în raportul anual privind starea mediului, document public aflat pe pagina de web a instituției.

De curând, Primăria Municipiului București a supus dezbaterii publice metodologia de eleborare a Planului de calitate a aerului din Capitală. Planul, care include aproximativ 80 de măsuri, prevede, printre altele:

  • salubrizarea stradală prin mijloace de aspirare și spălare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule în zonele unde prima bandă e ocupată de autovehicule staționate;
  • modernizarea transportului public/ transport public integrat/ mijloace de transport cu expunere scazută la blocaje in trafic – metrou tramvai/ implementarea sistemului inteligent de management al traficului;
  • asigurarea unei lățimi minime a trotuarelor, care să nu fie afectată de mașinile parcate, astfel încât circulația peitonilor și a bicicliștilor să se desfășoare în siguranță sau introducerea sistemului integrat de taxare (bilet unic RATB, METROREX si SNCFR Călători).

Bucureștenii inhalează lunar 273 de tone de praf pe km pătrat

În toată această tevatură, deocamdată, rămâne un singur păgubit, și acela este bucureșteanul de rând care vara, pe stradă, inspiră praf amestecat cu noxele din trafic și, în funcție de afecțiunile pe care le are, se alege cu o agravare a bolilor respiratorii sau cardiace. Bucureștenii inspiră zilnic resturile gazoase și cancerigene emise de cele aproximativ peste 2,5 milioane de automobile din oraș. 70% din impuritățile din aer provin din traficul auto. Conform statisticilor Ministerului Mediului, bucureștenii inhalează lunar 273 de tone de praf pe kilometru pătrat.

”Străzile ar trebui spălate, mai ales vara, când mașinile lasă praf în urma lor. Am observat însă în sectorul 2, unde locuiesc, că străzile sunt spălate cu predilecție atunci când plouă. Am probleme respiratorii, iar vara, uneori, simt nevoia, când stau în stație, să-mi acopăr nările care mi se usucă de praf. Iar în casă, chiar dacă stau cu geamurile închise mobile se albește de praf la câteva zile”, spune Elena Gheorghe care locuiește în intersecția Doamna Ghica din cartierul Colentina.

În cartierul Drumul Taberei, lucrurile sunt și mai complicate, mai ales de când au început lucrările la metrou, iar copacii au fost tăiați în zonele în care se defășoară lucrările. Este mult praf de la lucrările la noua linie de metrou. “Ne intră praf în apartamente, iar pe stradă, în zona lucrărilor, când trec mașini se ridică nori de praf. Vara, am observat, că frunzele copacilor care au rămas netăiați se albesc de praf. Cartierul nostru era vestit pentru spații verzi și aer curat, acum, însă, vara, trăim pe șantier, alături de cei care efectuează lucrările”, a spus Carmen Popescu, care locuiește în zona Moghioroș din cartierul bucureștean, Drumul Taberei.

Comisia Europeană (CE) a lansat în urmă cu câtva timp un aviz motivat suplimentar, ca parte a procedurii de infringement, declanșată deja, în 2013, împotriva României, pe motiv că aceasta nu-și protejează cetățenii de poluarea aerului cu particule fine (PM 10). Comisia precizează că, potrivit rapoartelor, cetățenii din unele zone din București, Brașov și Iași sunt expuși încontinuu unor niveluri ridicate de poluare. Dacă România nu ia măsuri rapide și eficiente, Comisia poate sesiza cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit CE.

Comisia consideră că România nu a întreprins acțiunile necesare, încă din 2007, pentru protejarea sănătății cetățenilor și solicită României să ia măsuri de perspectivă rapide și eficiente pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil. Potrivit Comisiei Europene, România nu-și protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (PM 10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor și pot cauza astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. În conformitate cu legislația UE, statele membre au obligația de a limita expunerea cetățenilor la particulele de acest tip.

Citește și:

VIDEO Cum se răspândește CO2 în aer într-un an

 Oprescu: “În București, poluarea este mai intensă noaptea decât ziua”

Comentarii

comentarii