Warning: Array to string conversion in /home/greenreport/public_html/wp-includes/shortcodes.php on line 433
Array

Dezbatere publică privind managementul populaţiei de urşi bruni pe 9 mai. Coaliţia Natura 2000 solicită renunţarea la vânătoare

Federaţia Coaliţia Natura 2000 România va organiza pe 9 mai o dezbatere legată de ursul brun, menţionând că a solicitat Ministerului Mediului retragerea vânătorii şi introducerea serviciului de intervenţie pentru cazuri de urgenţă, sub tutela Jandarmeriei Române.

„Invităm toate persoanele interesate de bunăstarea ursului să se înscrie la dezbaterea publică care va avea loc miercuri, 9 mai, la Palatul Parlamentului. Coaliţia Natura 2000 România a analizat Planul Ministerului Mediului privind managementul populaţiei de urşi şi a trimis propuneri de îmbunătăţire către Departamentul Biodiversitate, cu o primă solicitare de retragere a vânătorii şi introducerea serviciului de intervenţie pentru cazuri de urgenţă, sub tutela Jandarmeriei Române”, se arată într-un comunicat transmis de Federaţia Coaliţia Natura 2000 România.

Cei interesaţi să participe pot să se înscrie, trimiţând un e-mail către Ministerul Mediului (ionut.pieleanu@mmediu.ro şi sorin.oprea@mmediu.ro).

Coaliţia Natura 2000 România a analizat Planul Ministerului Mediului, privind managementul populaţiei de urşi şi a trimis propuneri de îmbunătăţire către Departamentul Biodiversitate, cu o primă solicitare de retragere a vânătorii şi introducerea serviciului de intervenţie pentru cazuri de urgenţă, sub tutela Jandarmeriei Române.

„Din start, condamnăm promovarea vânătorii drept principala metodă de management a ursului brun. Avem date statistice care arată că în perioada de glorie a vântorii de trofee (2007-2017), pagubele au crescut direct proporţional cu creşterea cotei de recoltă. Guvernele anterioare şi vânătorii au simulat grija faţă de persoanele atacate de urs, s-au făcut că extrag urşii problemă, că plătesc daune, însă în realitate comunităţile locale au fost abandonate! Noul plan de acţiune nu schimbă cu nimic aceste lucruri, la fel cum ultimii 10 ani de vânătoare nu au redus pagubele sau numărul victimelor. Este o acoperire legală pentru redeschiderea vânătorii la urs”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv.

Coaliţia Natura 2000 România menţionează că, potrivit poziţiei Comisiei Europene, Ursus arctos nu este o specie de interes cinegetic, fiind listată în anexa II (a speciilor de interes prioritar) şi IV a Directivei CE Habitate şi specii.

Coaliţia Natura 2000 solicită introducerea ca primă măsură de intervenţie „operaţionalizarea serviciului de intervenţii în cazuri de urgenţă”, sub tutela M.A.I., inclusiv din raţiuni preventive, atunci când urşii produc pagube materiale importante şi repetate, sau reprezintă un pericol iminent la sănătatea şi integritatea oamenilor.

Povestea ultimilor 10 ani de vânătoare în România

În 2007, România a transpus Directiva CE Habitate şi Specii, prin care ursul devine specie strict protejată la nivel comunitar. În perioada 2007 – 2017, Guvernul român s-a folosit de excepţii şi a introdus anual cotele de vânătoare, aprobate prin ordin de ministru. Între 2012 – 2016, peste 600 de urşi braconaţi au fost salvaţi din laţ de către diverse organizaţii.

„Numărul incidentelor la vânătoare creşte: în patru ani sunt înregistraţi 40 de vânători răniţi, iar alţi 20 mor. Numărul deceselor este dublu faţă de cel survenit în urma atacurilor urşilor. Efectele hrănirii urşilor la observatoare, cu carne şi dulciuri, devin vizibile: o ursoaică cu cinci pui este observată la Braşov. 38% dintre toate pagubele sunt înregistrate în Harghita. 9% din habitatul ursului este pierdut din cauza antropizării, în numai patru ani”, menţionează federaţia.

În 2011 are loc un recensământ al carnivorelor mari desfăşurat de ICAS, care concluzionat că un există un număr de 6.005 exemplare de urs burn.

În perioada 2012-2016 peste 600 de urşi braconaţi, salvaţi din laţ de către diverse organizaţii. De asemenea, numărul incidentelor la vânătoare creşte: în patru ani sunt înregistraţi 40 de vânători răniţi, iar alţi 20 mor. Numărul deceselor este dublu faţă de cel survenit în urma atacurilor urşilor.

Totodată, efectele hrănirii urşilor la observatoare, cu carne şi dulciuri, devin vizibile: o ursoaică cu 5 pui este observată la Braşov.

– 38% dintre toate pagubele sunt înregistrate in Harghita
– 9% din habitatul ursului este pierdut din cauza antropizării, în numai 4 ani.

În anul 2015, s-a atins „apogeul vânătorii la trofee”, când au fost împuşcaţi oficial 416 urşi, dublu faţă de 2011.

În 2016, pentru prima dată, ordinul privind cotele de vânătoare a fost lansat în consultare publică, iar Ministerul Mediului a oprit vânătoarea la carnivore mari.

Conform aceleiaşi surse, în 2017 noul guvern a făcut „demersuri timide” pentru implementarea şi operaţionalizarea unui serviciu de intervenţie pentru cazuri de urgenţă (atacuri, pagube), iar partidele politice, în special UDMR, împreună cu instituţiile publice din Harghita, au făcut „presiuni” pentru reintroducerea vânătorii.

În 2018, Jandarmeria a primit atribuţii de intervenţie cu arme tranchilizante, iar Ministerul Mediului a lansat un plan de acţiune în care „vânătoarea devine un prim instrument de management”, se mai arată în comunicat.

spot_img

Ultimele știri