Diana Cîtu, Director General Reciclad’OR: Piața de reciclare în România cunoaște creșteri în fiecare an, dar 2020 este atipic

in Business, Interviuri, Poluare, Slider homepage 4 June 2020 1,576 Views

Performanța sistemului de colectare separată din România este una modestă, iar cauzele sunt multiple: insuficiența infrastructurii, carențele din legislație, lipsa unor programe la nivel național de educare și informare a cetățenilor. Cu toate acestea, piața de reciclare în România cunoaște creșteri în fiecare an. 2020 este, așa cum era de așteptat, un an atipic. Industrii ca HoReCa au înregistrat contracții de 90% a deșeurilor reciclabile. Specialistii sunt însă optimiști în recuperarea aproape totală a diferenței din aportul altor industrii. 2020 este și un an important în ceea ce privește legislația în domeniu. În următoarea perioadă, Proiectul de modificare al Ordinului de ministru 1362/2018, care conține prevederi vitale funcționării OIREP, ar putea intra în vigoare. Despre toate acestea am stat de vorbă cn unul dintre specialiștii în domeniu, Diana Cîtu, Director General Reciclad’OR.

Având în vedere situația din ultimele trei luni, cum vedeți pentru anul în curs evoluția pieței de reciclare și în ce măsură veți reuși să atingeți obiectivele pentru acest an?

Experiența ultimelor trei luni a fost una negativă pentru toate domeniile de activitate. Unele dintre acestea au suferit mai mult și dau ca exemplu HoReCa. Nu ne-am fi imaginat acum 4-5 luni că vom asista la o închidere completă a restaurantelor, teraselor, hotelurilor etc. O parte însemnată a partenerilor Reciclad’OR au ca și clienți companiile ce activează în HoReCa și, astfel, cantitățile de deșeuri de ambalaje pentru care am preluat responsabilitatea au avut scăderi cu până la 90% față de cele estimate. Totuși, dacă ponderăm aceste cantități cu cele ale partenerilor ce nu au fost afectați de aceasta criză, precum și cu cantitățile clienților noi, avem un minus la efectiv față de estimat de aproximativ 22%.

Piața de reciclare în România cunoaște creșteri în fiecare an. 2020 fiind poate atipic datorită măsurilor întreprinse pentru a bloca răspândirea Covid 19. Nu avem date generale, însă, din cele constatate de noi, totalul cantităților puse pe piață în acest an va fi cu 10% – 20% mai mic decât cel din anul precedent.

Nu vedem o dificultate în atingerea obiectivelor, mai ales prin faptul că am reușit în ultimii doi ani să acoperim întreagă țară la nivel de colectare, având peste 100 de contracte semnate cu companiile specializate, precum și cu ADI-urile/UAT-urile din țară.

Proiectul de modificare al Ordinlui de ministru 1362/2018 se află în dezbatere. De ce este necesar acest proces legislativ și care sunt propunerile Recicld’OR de modificare?

În data de 23 august 2019, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor pune în dezbatere publică un proiect de ordin de ministru pentru modificarea și completarea Ordinului 1362. În data de 19 Februarie 2020 același minister a actualizat, în urma propunerilor primite și acceptate, proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului 1362.

Procedura de înființare OIREP și stabilire a modului de lucru cu producătorii de bunuri ambalate, autoritățile publice locale (UAT), asociațiile de dezvoltare intracomunitare (ADI), operatorii de salubrizare, colectorii și valorificatorii, a demarat în anul 2018, odată cu aprobarea OUG  74. În urma procesului de implementare, s-a constatat că unele activități nu sunt reglementate suficient sau chiar deloc. De aceea a fost evidentă necesitatea de a modifica și completa cadrul legislativ în domeniu, respectiv Ordinul nr. 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului și, poate, după caz, Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Pentru stabilirea unui cadru legislativ corect și în concordanță cu legislația în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, Reciclad’OR a comunicat către minister un punct de vedere care cuprinde atât reglementarea modului de lucru al OIREP, cât și neaprobarea unor masuri care contravin legii.

Astfel:

  • Transparentizarea informațiilor gestionate de către OIREP și raportarea acestora către autoritățile competente (cantități de ambalaje preluate de la producători, tipuri de materiale, cantități de deșeuri de amablaje gestionate etc); imposibilitatea stabilirii unei obligații de reinvestire a eventualului profit;
  • Imposibilitatea limitării activității OIREP de a finanța numai anumite categorii de costuri, către anumite entități, cu excluderea cantităților de deșeuri de ambalaje colectate de către colectori, alții decât operatorii de salubrizare. Pe de o parte, agențiile de mediu aflate în subordonarea ministerului dau dreptul acestor colectori să colecteze deșeuri de la persoane fizice și de la persoane juridice, iar pe de altă parte ministerul interzice OIREP să finanțeze aceste costuri către colectori. Mai mult de atât, acest aspect a fost criticat și de către Consiliul Concurenței, spunând că ministerul trebuie să stăbilească o nouă reglementare în acest domeniu: “Consiliul Concurentei consideră că activitatea de colectare a deșeurilor de ambalaje de la populație poate fi derulată de mai mulți operatori economici autorizați, nu doar de operatorii de salubritate, pentru a îmbunătăți concurența pe această piață și recomandă modificarea legislației din domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje”.
  • Imposibilitatea stabilirii unor valori a costurilor care privesc derularea de campanii de informare şi educare a publicului; Aceste costuri trebuie să se stabilească în condiții de piață liberă, la valori concurențiale, nu stabilite prin ordin de ministru; Totodată, valorile sunt foarte mari, raportate la tarifele percepute de OIREP către producători (media tarifului OIREP este de 400 lei/t, costuri propuse prin ordin 33 lei/t – 30 lei la UAT și 3 lei la minister);
  • Reglementarea modului de stabilire a Costului Net, sumele de plata către UAT/ADI, deoarece sunt diferențe majore intre UAT la nivel national. Ca exemplu, Timișoara a stabilit un cost net de 350 lei/t deșeu, iar la Brașov un cost net de 980 lei/t deșeu, iar la Dâmbovița 4.537 lei/t deșeu etc.
  • Reglementarea modului de selectare și verificare din partea organelor abilitate ale statului (garda de mediu, administrația fondului pentru mediu, Poliția Română etc.) a operatorilor economici valorificatori de deșeuri, care funcționează în baza autorizațiilor de mediu emise de către agențiile de mediu și de fapt aceștia nu reciclează, situații constatate în anii precedenți;
  • Sancționarea UAT care nu implementează măsurile de colectare separate a deșeurilor stabilite prin Legea nr. 211/2011 privind deșeurile (plătește cât arunci, colectarea separată deșeurilor, realizarea indicatorilor de performanță cu privire la derularea activităților de colectare și sortare a deșeurilor).

Considerați că modificarea acestui document este suficientă pentru asigurarea unui cadru armonios în legislația de mediu privind răspunderea extinsă a producătorilor?

Din experiență noastră de până acum, din feed-back-urile de pe piața de profil, nu credem că se poate emite un document de reglementare care să satisfacă toți participanții. În filozofia noastră am privit lucrurile și dinspre final spre început.

Ceea ce cu toții ne dorim, acesta fiind de fapt și spiritul directivei europene, este ca reciclarea deșeurilor de ambalaje să fie făcută în procent cât mai mare, iar pentru ca acest deziderat să se și întâmple trebuie ca toate părțile implicate în procesele din aval să își facă treaba impecabil, iar relaționarea dintre ele să fie una bine definită, simplă și predictibilă.

Aici intervine Reglementatorul. Este sarcina lui să definească cât mai bine regulile, să se asigure de buna lor implementare și să aibă un sistem riguros de verificare. Bineînțeles, consultarea Reglementatorului cu actorii prezenți pe piața de profil este atât necesară, cât și foarte benefică.

Cum considerați că va modifica sistemul garanție dinamica relației dintre producători – colectori – sortatori – reciclatori și care va fi rolul OIREP-urilor în această ecuație?

La nivel global există mai multe sisteme distincte de colectare a deșeurilor de ambalaje. Diferențele dintre aceste sisteme se regăsesc în tipul infrastructurii utilizate și categoriile de amablaje colectate, modul de operare și dreptul de proprietate asupra deșeului colectat, driverii cheie, structura de venituri și cheltuieli și imiplicit performanta înregistrată.

Pentru a înțelege dinamica dintre sistemele de colectare și impactul acestora pe lanțul de aprovizionare specific reciclării se impune o analiza justă a situației actuale.

Sistemul de colectare separate de la populație, finanțat de către OIREP-uri, se adresează tuturor categoriilor de deșeuri de ambalaje (sticla, plastic, PET, hârtie-carton, aluminiu, oțel), iar driverii cheie ai sistemului sunt conveniența (infrastructura instalata în apropierea gospodăriilor) și gradul de conștientizare a cetățeanului.

Comparând cu rezultatele sistemelor de colectare separată funcționale la nivel european, performanța sistemului din România este una modestă. Atât din perspectiva volumelor colectate,  cât și a calității fracției reciclabile. Printre cauze am enumera: insuficiența infrastructurii și lipsa de unitate a acesteia, carențe în operarea sistemului și lipsa unor programe la nivel național de educare și informare a cetățenilor.

Din totalul celor 1,8 milioane de tone de ambalaje introduse pe piața națională la nivelul anului 2019, aproximativ 80% dintre acestea sunt gestionate prin OIREP-uri. Cu banii primiți de la producători, OIREP-urile finanțează sistemul de colectare separată de la populație.

Sistemul de garanție aplicabil ambalajelor reutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l (legalizat începând cu data de 31 martie 2019) prevede aplicarea unei garanții bănești (0,5 lei/ambalaj primar reutilizabil) între operatorii economici și consumatorul final. Sistemul funcționează la ora actuală doar la nivel de proiecte pilot în câteva magazine din țară. Volumele ambalajelor reutilizabile sunt foarte reduse și, în consecință, nu putem vorbi de un impact major asupra lanțului de aprovizionare sau asupra activității OIREP-urilor.

Impactul este însă unul de natură economică și logistică și afectează semificativ activitatea producătorilor și retailerilor deopotrivă.

Sistemul depozit pentru ambalaje primare nereutilizabile comunicat în legea 31 din 2019 vă impacta semnificativ colectarea deșeurilor de ambalaje în România, lanțul de aprovizionare specific reciclării ambalajelor și implicit activitatea OIREP-urilor.

Conform acestei legi, până la data de 1 ianuarie 2021, Guvernul României în baza evaluării eficienței economice, sociale și de mediu, va stabili un sistem de garanție-returnare aplicabil pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piața națională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel.

Ce prevede acest sistem depozit?

Sistemul depozit prevede aplicarea unei garanții bănești aplicabile între operatorii economici și consumatorul final pentru ambalajului primar nereutilizabil.

Infrastructura de colectare specifică acestui sistem este reprezentată de dispozitive de tip Reverse Vending Machines (RVM) instalate în spațiile comerciale și/sau spații publice care vor colecta doar ambalajele de tip PET, aluminiu și sticlă returnate de către consumatori.

Din datele publice prezentate de statele care au implementat sistemul depozit (Germania, Norvegia, Danemarca, Estonia etc) se desprind următoarele concluzii:

  • Sistemul înregistrează o perfomanță superioară privind rata de colectare a deșeurilor de PET, sticlă și aluminiu;
  • Investițiile în infrastructura sistemului sunt de ordinul sutelor de milioane de Euro iar costurile anuale de operare sunt cu mult mai mari comparativ cu costurile de operare ale sistemelor de colectare separate din aceeași țara;
  • Sistemul depozit acoperă doar 3 categorii de materiale, și în consecință el nu poate funcționa fară sistemul de colectare separată finanțat de OIREP-urile din țările respective (sau scheme de tip EPR cum sunt ele numite la nivel european).

Pentru a înțelege impactul introducerii sistemului depozit asupra OIREP-urilor trebuie menționat faptul că ambalajele eligible sistemului depozit reprezintă estimativ 22 – 24% din totalul ambalajelor introduse pe piața națională.

Contribuția financiară a acestor ambalaje în finanțarea de către OIREP-uri a sistemului de colectare separată de la populație este de aproximativ 30 %.

Odată cu introducerea sistemului depozit este posibli ca piața să înregistreze o creștere a tarifelor percepute de către OIREP-uri pentru celelalte materiale pe care le gestionează. Asta deoarece la rândul lor OIREP-urile se vor confrunta cu creșterea costurilor în colaborarea cu autoritățile locale.

Funcționarea în paralel a două sisteme de colectare vă influența comportamentul consumatorului atât din perspectiva modului în care va depozita deșeul de ambalaj post-consum cât și din perspectiva tiparului de cumpărare a unor produse (incluse sau nu în sistemul depozit). În mod evident valoarea garanției aplicate în sistemul depozit vă juca un rol crucial.

Este însă mult prea devreme să ne pronunțăm asupra acestor implicații, atâta timp cât nu exista un consens național la nivelul industriei românești privind implementarea sistemului depozit, iar cadrul juridic de implementare nu a fost definit.

Din experiență europeană, implementarea unui asemenea sistem necesită o periodă de cel puțin 18-24 de luni.

Specialiștii și experții din echipa Reciclad’OR urmăresc permanent evoluția acestui proces și elaborează o serie de scenarii pe care le comunica clienților săi în timp util.

Comentarii

comentarii