Doar jumătate dintre români se preocupă de colectarea selectivă, comparativ cu 90% dintre europeni

in EcoLIFESTYLE 11 February 2015 1,009 Views

Doar jumătate dintre români declară că se preocupă de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, în comparație cu 90% dintre ceilalți europeni, conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicității în cadrul campaniei Generation Awake, o inițiativă paneuropeană de reducere și valorificăre a deșeurilor.

Colectare-separata_2

Același studiu arată că românii preferă cel mai mult să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.

Cu toate acestea, România alături de Bulgaria, Letonia și Cipru se află la coada clasamentului european în ceea ce privește disponibilitatea de a sorta deșeurile menajere. 

Cum s-ar lăsa convinși românii să colecteze selectiv mai mult?

Majoritatea românilor, peste 60%, și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia spun că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt într-adevăr reciclate.  Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați spun că au nevoie de mai multe informații despre cum și unde se separă deșeurile. Doar un procent de 40% s-ar lasă conviși să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanții și tarife reduse. 

Românii nu vor să cumpere mobilă second-hand, însă ar prefera să limiteze consumul

În ceea ce privește acțiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deșeurilor generate, cei mai mulți dintre aceștia, 72%, declară că ar fi dispuși să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deșeurile generate. 60% dintre românii chestionați spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate”. Pe ultimele locuri în ceea ce privește disponibilitatea românilor de a trece la acțiune cu privire la reducerea deșeurilor se află depunerea de eforturi pentru a primi corepondența poștală nedorită.

De asemenea, românii alături de bulgari și maltezi, ar fi cei mai puțin dispuși să cumpere mobilă la mâna a doua pentru a reduce cantitatea de deșeuri de pe piață, în timp ce 7 din 10 suedezi, finlandezi și danezi ar opta pentru o astfel de metodă. 

Românii ar prefera să dea înapoi produsul vechi la schimb atunci când cumpără unul nou

În ceea ce privește bunurile de folosință îndelungată și decizia de cumpărare, cei mai mulți dintre românii implicați în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o noua achiziție, i-ar influența cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii spun că sunt influențați și de o perioadă de garanție cât mai mare la produs, dar și de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.

  • Valoarea totală a deșeurilor generate anual de gospodării și întreprinderi în România (2012)- România: 219 309 676 tone, UE-28: 2 468 300 000 tone.
  • În anul 2011, fiecare cetățean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deșeuri de ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg și 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia și cartonul, sticla, materialele plastice și metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deșeuri de ambalaje din UE.
  • La nivelul UE, Cantitatea de deșeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creștere cu 2,4 % față de nivelul înregistrat în 2010. Acestea au fost valorificate în proporție de aproximativ 60 % în 2011, tendința fiind în continuare de creștere.
  • Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislației UE în materie de deșeuri ar genera o economie de 72 miliarde EUR anual, o creștere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deșeurilor și al reciclării de 42 miliarde EUR la nivelul UE, precum și 400 000 de locuri de muncă până în 2020.
  • În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deșeuri alimentare.
  • „Deșeurile electronice” – deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) – reprezintă unul din cele mai dinamice fluxuri de deșeuri din Europa, înregistrând anual o creștere de 3-5 %.

Puteți citi și:

Incinerarea deșeurilor, soluție sau pericol pentru mediu?

În New York va fi ilegal să arunci deșeurile electronice la gunoi

Comentarii

comentarii