EAT SMART. De la producător, la consumator. Cine asigură calitatea alimentelor?

Cum te asiguri că hrana de calitate ajunge la consumatori? La această întrebare s-au dat răspunsuri din mai multe perspective: antropologică, a retailerului, a micului producător asociat într-o coopertativă agricolă și a autorității statului. Toate au fost dezbătute în cadrul conferinței Eat Smart. 

eat smart

De fapt, ce înseamnă noțiunea de calitate?

Hrana de calitate înseamnă este o categorie foarte vagă și fiecare îi atribuie alte sensuri, este de părere Monica Stroe, antropolog. Stroe studiază obiceiurile de alimentare ale oamenilor.

„Calitatea s-ar putea să fie un termen pe care toți presupunem că l-am înțeles. Intuitiv, fiecare asociază hrana de calitate cu sănătatea.”

Stroe spune că aceste repere funcționează în primul rând în cazul casei de mijloc.

Însă, tot aspecte care țin de calitate, care nu au le fel de multă vizibilitate, sunt hrana responsabilă, adică responsabilitatea socială (față de producători) și responsabilitatea ecologică. Ambele sunt asociate hranei de calitate, este de părere antropologul.

Dacă privim la nivel internațional, în cadrul trendurilor de consum, se vorbește despre un nou concept: locavorism. Acesta încurajează consumul de alimente naționale, mai mult regionale, din mai multe motive, explică Valer Hancaș, manager corporate affairs și comunicare în cadrul Kaufland România.

„Unu, lanțul de aprovizionare este foarte scurt. Doi, amprenta de carbon, ca atare, este foarte scăzută. Trei, cu siguranță, din maxim cinci prieteni, există cineva care lucrează în zona respectivă, de unde primim informații din backstage și știm mai multe despre producătorul respectiv decât de un producător care produce la scară națională”

Cooperativa agricolă, singura formă prin care producătorii mici sau mijlocii pot vorbi de la egal, la egal cu retailerul

Singura formă prin care producătorii mici sau mijlocii pot să devină parteneri de la egal la egal cu jucătorii industriei este asocierea, spune Hancaș, reprezentnatul Kaufland România. Acesta da exemplul Poloniei, care, la capitolul cooperative agricole, stă mai bine decât România. 

„În Polonia, la o suprafață și un număr de populație aproximativ triplu, față de România, există aproximativ 4.500-4.700 de cooperative. Din câte știu eu, în România sunt sub 200 de cooperative.”
Viorel Buda, vicepreședintele cooperative agricole „Țara Mea”, explică de ce a apărut această formă de asociere în România.

„Această nevoie a apărut din necesitatea sprijinirii producătorului local, pentru pătrunde pe piețele de consum efectiv, nu discutăm de piața agroalimentară.”

Unde este blocajul

Este foarte greu să asiguri o constanță în calitate la nivelul producătorului român, pentru că ANSVSA nu manifestă aceeași poltică la nivel național, spune reprezentantul cooperativei agricole.

Potrivit acestuia, și dispariția camerelor agricole este o problemă.

La nivel județean, camerele agricole asigurau un sprijin logistic și informatic pentru producători. Acei producatări au inițativă, dar nu mai au know-how.”

De asemenea, și procesul de finanțare este o piedică pentru producătorii mici și mijlocii, mai spune Viorel Buda.

„Dacă noi acum avem o idee și ne asociem, cel puțin 9 luni de zile durează studiul dosarului, în cazul organismelor de finanțare.”

Principiul prețul primează

În ultimii 20 și ceva de ani s-a mers foarte mult pe principiul preț, spune Paul Anghel, director general în cadrul direcției de control și supraveghere piață și armonizare europeană (ANPC). 

„Cu multinaționalele care au venit în România și care au dezvoltat afaceri fix în mijlocul Bucureștiului, Iașiului, Sibiului, nicăieri în lume nu s-a întâmplat așa ceva. Au distrus ușor, ușor micile magazine.”

„Statul nu are banii privatului”

ANPC are campanii de educare, concursuri pentru copii, inclusiv un program cu „citește eticheta”, dar statul nu are însă banii privatului, spune reprezentantul ANPC.

„Sigur că nu sunt bugetele de marketing și taxele de raft pe care vin și le percep și le încasează (n.r. retailerii). Din acele taxe de raft, bineînțeles că poți să-ți permiți să plătești. ANPC-ul n-are taxa pe raft, n-are bugete astfel încât să-și permită sa facă campanii, face la niveul la care poate să le facă.”

Citește și: Eat Smart: România, explicații pentru Comisia Europană în cazul legii pentru sprijinirea produselor românești la raft

Eat Smart este o conferință organizată de Green Report în parteneriat cu Ministerul Mediului.

spot_img

Ultimele știri