Economia socială, șansa a 20 de mici producători de miere de pe Valea Barcăului de a intra pe piață

in EcoLIFESTYLE, Recomandate 28 January 2015 829 Views

Sănătate dulce este o poveste despre oameni care au primit o șansă la un viitor mai bun, despre integrare socială și beneficii care se reîntorc spre comunitatea rurală din regiunea Valea Barcăului, județul Sălaj. Prin valorificarea resurselor locale, membrii comunității își măresc veniturile și devin din consumatori de resurse în generatori de valoare adaugată. Mai mult decât atât, 50% din beneficiile economice obținute din vânzarea produselor se reinvestesc în educație, în susținerea tinerilor și copiilor din mediul rural, care nu au acces la educație și formare profesională, iar restul de 50% sunt direcționați spre dezvoltarea sustenabilă a întreprinderii sociale.

 

miere

 

Povestea începe cu aproape 16 ani în urmă, când Alin Prunean, președintele fundației Agapis, a intrat în legătură cu Heiffer Project International, o organizație din SUA, a cărei activitate este centrată pe a oferi animale în dar celor care au nevoie de ele. Timp de 10 ani, din 1999 și până în 2009, familiile nevoiașe din câteva comunități rurale din regiunea Valea Barcăului au primit în dar animale de rasă – porcine, bovine, caprine și albine – pentru a le ajuta să depășească impasul în care se aflau. Singura lor obligație find aceea ca, la rândul lor, să dăruiască mai departe animale și familii de albine celor care, la fel ca ei, se confruntau cu sărăcia.

“Mare parte din aceste familii și-au înmulțit animalele primite și au rezolvat parte din nevoile lor, nevoi de consum și parțial valorificare pentru a întregi bugetul familiei. După aceste experiențe am înțeles că o problemă majoră pentru micii crescători este valorificarea produselor pe care aceștia le produc. Așa s-a născut Valea Barcăului S.R.L., o întreprindere socială cu brandul “Sănătate dulce’, care își propune susținerea micilor producători, în special apicultori, pentru a-și valorifica produsele”, povestește Alin.

Pe lângă faptul că Alin s-a născut și a crescut în această zonă, Valea Barcăului a fost aleasă de acesta și datorită caracteristicilor geografice, zonă de deal și submontană, în care există practici agricole tradiționale, precum și a faptului că este o zonă curată, fără industrie și nepoluată, care asigură produse naturale de o calitate superioară.

Un proiect de 142.000 de lei

În  anul 2011 a apărut oportunitatea unei finanțări prin care s-a putut amenaja și dota o mică unitate de procesare și ambalare. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 142.000 lei,  întreprinderea socială fiind finanțată cu suma de 84.000 lei, premiu obținut de către Fundația Agapis în urma participării la competiția națională “Beneficii economice din investiții sociale” organizată de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în cadrul unui proiect cofinanțat prin Fondul Social European. Inițiativa s-a bucurat de susținerea primăriei din Valcău de Jos care în baza unui parteneriat s-a implicat în proiectul “Sănătate dulce” prin punerea la dispoziție a unui spațiu, vechea primărie care nu mai era folosită, și sprijin în amenajarea acestuia.

Întreprinderea socială de inserție este componenta unui proiect mai amplu al Fundatiei Agapis, care împreună cu autoritățile locale din șase comune (Valcău de Jos, Sâg, Plopiș, Halmășd, Boghiș și Şinteu) și-a propus crearea unui brand turistic al regiunii Valea Barcăului: de la sprijinirea și încurajarea micilor producători, valorificarea produselor locale și a satului tradițional, până la marcarea de trasee turistice (treking si biking) sau promovarea patrimoniului cultural și istoric din regiunea Valea Barcăului.

Un sfert din producție merge la export

În momentul de față întreprinderea ambalează mierea provenită de la peste 20 de mici producători cu practici agricole tradiționale și prietenoase cu mediul înconjurător. La mica unitate sunt angajate două femei cu vârste de peste 55 de ani, iar alte două lucrează la biroul din Zalău. “În anul 2014 am procesat în jur de 4000 kg de miere (diverse sortimente: salcâm, tei, poliflora) din care aproximativ 25 % a mers la export”, a explicat Alin Prunean.

Tehnologia, procesul de ambalare și echipamentele folosite în ambalarea produselor corespund standardelor de înaltă de calitate și siguranță alimentară. Tehnologia permite filtrarea mierii fără a o încălzi la temperaturi mai mari de 35 grade care duc la pierderea proprietăților naturale și terapeutice ale acesteia. „Atuul acestei activități economice constă în faptul că produse de calitate sunt asigurate de un lanț scurt pentru materiile prime, cunoaștem fiecare producător de materii prime, având cu aceștia o relație directă”, a mai spus Alin. De curând, “Sănătate dulce” și-a deschis și un magazin online, de unde toți cei interesați pot achiziționa întreaga gamă de produse.

Cu toate acestea, întreprinderea încă se confruntă cu un acces scăzut pe piața internă, în primul rând din cauza importurilor masive de miere de calitate îndoielnică la prețuri mult mai accesibile decât produsele locale. Prunean consideră că o continuare a investițiilor în echipamente mai performante ar permite o optimizare a costurilor, dar și o reducere a prețurilor de comercializare. De asemenea “Sănătate dulce” are nevoie de investiții în partea de marketing și promovare.

Întreprinderile sociale au nevoie de o legislație favorabilă

“Proiectul nostru poate fi replicat și în alte zone. Nu puține au fost situațiile în care proiectul a fost prezentat la diverse seminarii și conferințe. De multe ori primim în vizită persoane interesate de modelul nostru, și îi susținem cu sfaturi pe cei care vor să replice ceea ce facem noi”, spune Alin, care s-a declarat un susținător al economie sociale ca motor pentru dezvoltarea comunităților locale din zona rurală. Însă aceasta are nevoie de o legislație favorabilă celor ce investesc în mediul rural și au activități de producție ce valorifică reusursele locale sau campanii de promovare a consumului de produse românești.

De asemenea, este necesar un cadru legislativ care să recunoască și să susțină activitățile și plusul de valoare pe care întreprinderile sociale le aduc în comunitățile locale. Autortățile trebuie să asigure prin pârghiile lor un tratament egal pentru produsele locale și cele din import, Nu de puține ori găsim pe rafturile din magazine produse de calitate îndoielnică, etichetate necorespunzător și al căror singur atuu este prețul.

În momentul de față proiectul Legii Economiei Sociale, înregistrat de actualul Minister al Muncii la Senat în decembrie 2013, se află în dezbatere în Camera Deputaților care este o cameră decizională.  Potrivit Institutului de Economie Socială (IES), pe ultima sută de metri Ministerul Muncii vine cu un text complet nou, diferit de textul supus dezbaterii publice în anul 2013.

Reprezentanții IES contestă modificările aduse de minister și susțin că aceastea vor altera sensul și semnificația economiei sociale în România. “Prin modificarile propuse se dă liber la economie socială pentru toate societățile comerciale (…) Odată adoptat vom putea spune bun venit și capitalismului de cumetrie economico-socială”, spun reprezentanții IES.

În varianta inițială, era prevăzut că activitățile de economie socială sunt realizate de întreprinderile sociale, care, prin natura lor sunt întreprinderi non-profit, iar beneficiile sunt în general reinvestite, nefiind distribuite acționarilor sau proprietarilor. În principal acesta sunt inițiate de organizații non-guvernamentale. Cu noile modificări, orice societate comercială va putea înființa întreprinderi sociale.

Aici puteți citi integral documentul cu noile amendamente făcute de Ministerul Muncii.

Citește și:

Peste 18 milioane de lei, alocate unui proiect de economie sociala

5.400 de apicultori au primit bani prin Programul Național Apicol 2014

Proiectul de lege privind economia socială trebuie să valorifice masurile propuse la nivel european

Comentarii

comentarii