Un alt efect al încălzirii globale: prăbușiri tot mai dese de roci din Alpi

in Impact, Schimbări Climatice, Sol 4 October 2019 419 Views

Pe măsură ce ghețarii elvețieni se topesc, cresc și șansele de căderi periculoase de roci, iar locuitorii din orașele de la poale trăiesc în permanență cu această amenințare. Unele bucăți de pietre au blocat străzile, au distrus infrastructura și au strivit turiști.

Oamenii locuiesc în valea muntelui Piz Cengalo, din Elveția, de peste 1.000 de ani, dar căderile de pietre au devenit din ce în ce mai dese în ultima vreme.

„Auzi un sunet și știi imediat ce e. Apoi vezi tot praful”, a povestit Fernando Giovanoli, viceprimarul comunei, pentru The Guardian.

În august 2017 a avut loc cel mai grav episod de alunecare de roci de pe Piz Cengalo, în satul Bondo. Deși experții supravegheau îndeaproape mișcarea munților, cei 100 de locuitori ai satului s-au văzut nevoiți să evacueze de urgență zona. Atunci, peste trei metri cubi de pietre s-au rostogolit de pe munte, omorând opt turiști plecați pe traseu. Rocile au mișcat cantități mari de nămol, care au coborât valea și au inundat orașul.

A fost nevoie de patru luni de reparații pentru ca localnicii să se întoarcă la casele lor. După doi ani, electricitatea și conductele de apă sunt tot provizorii. O parte din magazinul de covoare, cel mai mare angajator din micul sat, încă este închisă; corpurile turiștilor sunt încă pe munte, îngropate de pietre. Un bloc de piatră de mărimea unei mașini, unul din miile care au căzut atunci, a fost păstrat pentru a comemora evenimentul. Oamenii de știință spun că alți trei metri cubi de pe Piz Cengalo sunt atât de instabili, încât se pot prăbuși oricând.

Pe tot teritoriul țării, sesizările legate de alunecări de pietre se înmulțesc. Pentru autoritățile elvețiene, aceasta reprezintă o provocare majoră. Pe măsură ce încălzirea globală topește ghețarii din Alpii Elvețieni și înmoaie solul, șansele ca dezastre naturale să aibă loc cresc. Însă este imposibil de prezis când și unde va avea loc următoarea catastrofă.

Acum doi ani, un parapantist a observat o crăpătură într-un munte din zona lacului Öschinen, care atrage în jur de 3.000 de turiști pe zi, vara. Geologii au descoperit că despărțitura se mărea rapid, cu doi centimetri pe zi. Acum, experții spun că 15 metri cubi de piatră – suficient pentru umplerea a 6.000 de bazine olimpice de înot – sunt în pericol să se prăbușească.

Satul Bondo are instalat în munți un sistem care, atunci când nivelul apei crește, declanșează patru alarme. De asemenea, există un radar și o stație pentru cutremure. Însă, în cele mai multe dintre localitățile din Alpi nu există alarme sau sisteme de monitorizarea mișcărilor.

„În acest moment, avem impresia că vor urma mult mai multe, iar lucrurile au devenit, cu siguranță, instabile”, a spus Marcia Phillips, un om de știință la Centrul de Cercetare al Avalanșelor și Zăpezii.

Structura muntelui și felul în care aceștia s-au erodat joacă un rol important, la fel ca încălzirea climei. În ultimii 120 de ani, temperatura în Alpi a crescut cu aproape 2 grade Celsius, de două ori media globală.

„Schimbările climatice au un efect direct asupra masei gheții și retragerea ghețarilor”, a spus Andreas Bauder, glaciolog la ETH Zurich.

Ghețarii, a explicat acesta, contribuie la stabilitatea Alpilor pentru că țin pietrele fixe și pentru că protejează munții de precipitații. Dacă apa se prelinge în munte, se produce eroziunea, iar pietrele cad.

„Avem ghețari care se micșorează, permafrost care se dezgheață, apa care intră printre pietre, deci cu siguranță că lucrurile au devenit instabile”, a mai spus Phillips. „Speranța este că dacă ne vom atinge obiectivele climatice, ghețarii se vor recupera. Dar chiar și dacă le-am atinge, va dura o vreme până să-și revină clima, iar ghețarii să răspundă la asta”.

Jumătate dintre ghețarii din Alpi sunt topiți deja, din cauza emisiilor din trecut, iar studiile arată că până în 2050 se va topi și cealaltă jumătate.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii