Erupția vulcanului Kilauea a cauzat distrugerea a numeroase ecosisteme din Hawaii, având consecințe care vor fi resimțite decenii de acum înainte.
În Puna, regiunea din insula Hawaii care a fost afectată cel mai grav de erupția vulcanului Kilauea, pădurea a fost sufocată de aerul plin de dioxid de sulf, apoi arsă de lavă. Patrick Hart, profesor de biologie la Universitatea din Hawaii, a explicat că pădurea din regiune, care este acum acoperită cu un strat de lavă gros de până la 9 metri, era probabil cea mai remarcabilă pădure din stat.
„Existau regiuni unde pădurea nativă Ohia se întindea până la ocean, și nu vezi așa ceva în restul Hawaii-ului.”
Conform lui Hart, pădurile umede din Puna erau un habitat important pentru copaci nativi din Hawaii, păsări ca amakihi și insecte ca fluturi, greieri și libelule.
Oamenii de știință estimează că va dura cel puțin 100 de ani pentru ca pădurea să înceapă să se regenereze. Întâi vor apărea lichenii, apoi ferigile native și copacii Ohia, care s-au adaptat să crească pe lavă. Conform lui Hart, în aproximativ 150 de ani terenul se va transforma din nou într-o pădure.
David Damby, vulcanolog la United States Geological Survey (USGS), a explicat pentru The Guardian că erupția, deși tragică, face parte din ciclul natural al insulei.
„Din punctul de vedere al omului, ce se întâmplă este tragic. Dar din punctul de vedere al vulcanului, asta este treaba lui: să construiască teren nou și să schimbe peisajul. Așa funcționează pământul.”
Pe insula Hawaii, numită și Insula Mare, lava de la vulcanul Kilauea a distrus smârcuri rămase după reflux și grădini de corali, a evaporat cel mai mare lac de apă dulce din Hawaii și a omorât vietăți marine. Golful Kapoho avea bazine unice create de maree care adăposteau numeroase specii de animale marine, inclusiv corali. Datorită accesului facil la apă, golful era un loc important de agrement pentru localnici, precum și pentru oameni de știință.
John Burns, care a studiat în ultimul deceniu coralii din Golful Kapoho, a explicat că habitatul a dispărut în întregime, iar coralii vor reîncepe să crească odată ce particulele de sticlă vulcanică se vor disipa, iar PH-ul și temperatura apei vor reveni la normal. Însă pierderea coralilor din cauza lavei este un fenomen natural, spre deosebire de fenomenul de albire, care afectează multe recife din Hawaii și amenință existența coralilor din întreaga lume.
“În termeni de organisme marine, am luat-o de la început acum. Există tragedia oamenilor care își pierd casele și pentru noi, ca oameni de știință, pierderea locului de cercetare. Însă din punct de vedere al mediului, acesta este un ciclu natural. Prefer să văd un recif cum moare din cauza lavei decât din cauza albirii.”
