EvoHouse, casa pasivă cu o factură anuală la energie de sub 200 de euro

in Business, Recomandate 7 May 2015 15,333 Views

Casa pasivă oferă cel mai ridicat nivel de confort într-un echilibru perfect cu natura. EvoHouse, casa pasivă de la Cluj, a dus acest concept mai departe prin folosirea materialelor ecologice pentru construcție. Echipa care a realizat casa a inclus soarele în arhitectura casei, a stabilit un confort termic permanent și a asigurat un aer fără praf și noxe în casă. În același timp, costurile de întreținere ale casei au coborât vertiginos. Pentru o astfel de casă, cea mai mare factură pentru energia consumată într-un an de zile e de sub 200 de euro. Marius Şoflete, unul dintre membrii echipei care a realizat casa, ne-a povestit ce stă în spatele construirii unei astfel de case. 

EvoHouse

EvoHouse

Prima casă eco-pasivă din țară precertificată de Passivhaus Institut Darmnstadt

EvoHouse, o casă aflată pe Strada Luminii din Cluj Napoca, a fost proiectată, în cel mai mic detaliu, conform principiilor de casă pasivă definite pentru prima dată de Dr. Wolfgang Feist, inițiatorul Passivhaus Institut Darmnstadt. Este prima casă eco-pasivă din țară precertificată de Passivhaus Institut Darmnstadt și a fost selectată la capitolul inovație, din 100 de proiecte internaționale, pentru a fi prezentată în cadrul Conferinței Internaționale a Caselor Pasive din Leipzig – Germania, ca proiect pilot în România.

chicville.ro

Casa pasivă funcționează după cinci principii de bază.

Mai întâi, este foarte bine termoizolată. În al doilea rând, spre deosebire de casele obișnuite, la o casă pasivă termoizolația este continuă, fără întreruperi. Dacă există întreruperi, adică punți termice, e ca și cum nu ai avea fular la schi, explică Marius. Se pierde foarte multă căldură. Grosimea termoizolației pentru EvoHouse a fost determinată în directă legătură cu datele climatice din Cluj.

Toată casa, de altfel, a fost proiectată în directă legătură cu terenul, așa încât să beneficieze de un maxim de aport energetic solar: constructorii au pus foarte multe geamuri pe fațada dinspre sud și aproape deloc înspre nord. Ferestrele instalate sunt triplu vitraj, adică foarte performante energetic.

Casa are, de asemenea, un sistem de recuperare de căldură, prin care recuperează 90% din căldura aerului interior, atunci când este introdus aer proaspăt în casă.

Pentru încălzirea casei pe timp de iarnă, se folosesc cât mai multe surse naturale: căldura soarelui ce poate intra în casă prin geamuri, căldura interioară generată de folosirea casei. De pildă, un corp uman degajă între 50 și 100 de watti pe oră; electrocasnicele degajă și ele căldură.

EvoHouse are și o centrală clasică, care se folosește constant pentru apă caldă. Dar pentru încălzirea prin calorifere, sistemul e necesar doar când temperatura de afară scade sub minus 15 grade Celsius.

steinelshop.ro/

Practic, o casă pasivă se proiectează după un set de reguli foarte stricte, utilizând principiul de calcul energetic total numit PHPP – Passive House Planing Package. Asta înseamnă că EvoHouse are un consum energetic total pe an (energia necesară pentru încălzire iarna și răcire vara) de 15 kwh / m2 / an). Consumul energetic al tuturor instalațiilor și funcționării casei este sub 120 kwh/m2/an.  Fiind etanșă la aer, casa poate pierde într-o oră, în mod necontrolat, cel mult 60% din aerul interior.

EvoHouse

Materialul de bază al casei care o face ecologică nu se găsește în România

EvoHouse nu e doar o casă pasivă, este și ecologică. Structura de rezistență e făcută din panouri din lemn încleiat (CLT), iar pentru termoizolație s-a folosit fibră de lemn, realizată integral din deșeuri de lemn.

CLT (Cross Laminated Timber), materialul de bază folosit pentru EvoHouse, a fost dezvoltat în cadrul Universității Tehnice Graz și e făcut din  niște plăci masive din lemn lamelar încleiat. Se folosesc scânduri de lemn reciclate, care se încleiază pe două direcții, în trei, cinci sau șapte straturi, cu grosimi de la 6 la 30 de centimetri, lățimi până la 3.60 metri și lungimi de 24 de metri. Apoi sunt tăiate cu ajutorul unei mașini cu comandă numerică. E un material versatil, care poate fi folosit cu ușurință atât pentru structuri mici cât și pentru cele de dimensiuni mai mari.

CLT este eficient și din punct de vedere al amprentei de carbon.

Pe parcursul procesului de fabricare a unui material de construcție, se emană în atmosferă dioxid de carbon. 1 metru cub de beton emană peste 800 de kilograme de C02 pentru că trebuie arsă piatră de var și argilă timp de peste 3 ore la 1500 de grade Celsius, pentru a forma cimentul. Deci se consumă multă energie. 1 metru cub de oțel degajă peste 1600de kilograme de CO2. Dar 1 metru cub de lemn are înmagazinat 900 de kilograme de C02, iar după toată procesarea, se emană cel mult 300 de kilograme de CO2. Deci rezultă o balanță de +600 de kilograme de CO2. EvoHouse are structura realizată din 45 de metri cub de lemn și 260 de metri cubi de termoizolație din fibră de lemn. Deci sunt înmagazinate 27.000 de kilograme de CO2 echivalent în structură și 60.000 de kilograme CO2 echivalent în termoizolație. Adică peste 80 de tone echivalente. Pentru betonul din fundații (70 de metri cubi) s-au degajat 50 de tone de CO2. Rezultă că în casă avem înmagazinate 30 de tone de CO2, și de aceea o numim ecologică”, explică Marius Şoflete, inginerul proiectului. Marius a învățat multe din lucrurile astea din studiile și documentările făcute de partenerul lui de echipă și proprietarul casei, Bela Barabas.

EvoHouse a fost prima casă din România făcută din CLT. Apoi, Marius a mai făcut și un refugiu montan la Călțun și încă o casă în Cluj. CLT-ul nu se găsește, momentan, în România, dar Marius spune că sunt câteva firme interesate de acest concept și sunt șanse mari ca în următorii cinci ani să apară o fabrică de CLT și la noi în țară.

EvoHouse
EvoHouse

EvoHouse

Baza proiectului a fost lucrul în echipă și pasiunea comună

Marius Şoflete are 27 de ani, e inginer în construcții și a coordonat partea tehnică a proiectului. Beneficiarul, Bela Barabas, are 46 de ani și lucrează în marketing și comunicare. Şi-a dorit foarte mult o casă pasivă, după ce a avut diverse experiențe neplăcute cu facturile la intreținere pentru casa lui. S-a documentat timp de 5 ani de zile cum poate rezolva această problemă. Așa și-a dat seama ce inseamnă eficiența energetică a unei construcții. A căutat cel mai înalt standard de eficiență energetică și a ajuns la conceptul de casă pasivă.

Cei doi s-au întâlnit în Prispa, prima echipă din România care a participat la un concurs internațional de case solare, Solar Decathlon 2012, unde Bela a fost unul dintre sponsorii echipei. I-a povestit lui Marius despre ideea lui și l-a invitat să îl ajute cu construirea EvoHouse. Împreună au continuat cercetarea și documentarea, au studiat soluții de materiale și tehnologii, au proiectat casa și au pus-o pe picioare.

Marius și-a adus contribuția prin tot background-ul tehnic pe care l-a dobândit în timpul facultății de Inginerie în Construcții, dar și în proiectul Prispa. Lucrând într-o echipă timp de doi ani de zile, el a învățat să gândească integrat fiecare detaliu, să lucreze și din perspectiva instalatorului, și din perspectiva arhitectului, și din perspectiva executantului.

Odată cu EvoHouse, Marius a învățat mult din abilitățile și experiența de documentare a lui Bela Barabas, beneficiarul casei. Bela s-a documentat, în cei cinci ani, atât din punct de vedere tehnic cât și financiar și economic. Pe tot parcursul proiectului, cei doi analizau fiecare detaliu prin prisma unei întrebări: „cum pot obține performanța maximă cu minimum de costuri?” Așa a învățat Marius să proiecteze nu doar din perspectiva inginerului, ci și din a celui care investește – lucru pe care nu l-a învățat niciodată la școală.

În timpul proiectării casei, cu ajutorul lui Bela, Marius a urmat și niște cursuri în Ungaria, la un centru privat de educare format de prima echipă care a făcut o casă pasivă în Ungaria.

Construcție în sistem de Action Learning

Cei doi au proiectat casa timp de un an. Au turnat fundațiile, apoi, când au ajuns la partea structurii de lemn, s-au hotărât să o facă în sistem de workshop. Au participat 40 de studenți de la arhitectură, dornici să învețe ceva mai mult și mai practic decât cursurile de la facultate. Szabi, unul dintre studenți, chiar s-a alăturat echipei proiectului și a preluat toată partea de detaliere la nivel de arhitectură.

Casa a venit gata tăiată pe bucăți, cu ajutorul unei mașini cu comandă numerică, conform proiectului 3D realizat electronic. Studenții au asemănat procesul cu felul în care făceau ei machetele la școală, „le-a fost foarte ușor să lucreze și au fost fascinați că wow, uite ce ușor pot să pun șuruburi, ce ușor pot să pun pereții la poziție”, povestește Marius. În patru zile au pus casa pe picioare, și au muncit cot la cot, timp de trei spătămâni, la toate detaliile de finețe. „Fără niciun dulgher,  fără niciun meșter profesionist, doar noi – și asta a fost fascinant pentru toți”, mai spune Marius.

Ei speră să finalizeze casa spre finalul acestei veri. E un proiect care poate fi pus pe picioare în trei luni de când începi să lucrezi la construcție, însă fiind un proiect pilot, Marius și Bela au petrecut foarte mult timp experimentând: au dezasamblat, au desfăcut, au refăcut, au testat fiecare echipament, tehnologie și material folosit.

EvoHouse

EvoHouse

EvoHouse

 

Principiile casei pasive în viața de zi cu zi 

Deși ca profil, Marius face proiectare, simte o mare bucurie când iese ceva din mâinile lui. De aceea, în proiectele la care lucrează, se implică și în execuție, și în educarea altor studenți sau oameni interesați – simte nevoie să și dea mai departe ce a primit la rândul lui, și chiar crede în principiile casei pasive.

Felul în care și-a croit Marius drumul în viață se aseamănă oarecum cu principiile ingineriei creative pe care le susține el. A scos tot ce a putut bun din fiecare circumstanță a vieții lui, iar când a dat de obstacole, s-a repoziționat față de ele așa încât să le transforme și pe acestea în resurse.

Fiindcă nu a avut un trai ușor în copilărie, s-a ambiționat să ajungă repede pe picioarele lui. În copilărie nu putea să joace fotbal fiindcă mereu își spărgea ochelarii, așa că s-a apucat de traforat modele de avioane. Oricum avea o înclinație spre părțile practice. În clasa a șasea a cunoscut un pilot din al doilea război mondial, care făcea machete de avioane pentru copii și le spunea povești din război, le desena tipuri de avioane românești și le explica cum se proiectează. Marius a devenit și mai fascinat de avioane.

La un moment dat a făcut un model mai mare de avion, și când a alergat să îl lanseze în zbor, și-a rupt piciorul. Îi era greu să mai alerge, îi era și teamă să n-o pățească din nou, așa că s-a apucat să proiecteze căsuțe.

În liceu s-a gândit să dea la facultatea de arhitectură, dar nu își permitea să vină din Covasna la București, timp de doi ani, la meditații. Fiindcă se pricepea la fizică și matematică, s-a îndreptat spre ingineria de construcții.

Nu era tocmai mulțumit de ce învăța la școală, așa că în paralel a lucrat ca machetist, apoi, din anul patru și pe timpul masterului, ca inginer. A proiectat toată gama: de la hală pentru construcții nucleare, până la un turn de 130 de metri înălțime pentru termocentrale și alte construcții complicate.

În paralel a intrat și în proiectul Prispa, unde l-a cunoscut pe Bela Barabas, datorită căruia Marius a dezvoltat conceptul de inginerie creativă.

Directiva UE 2020

În contextul schimbărilor climatice, Uniunea Europeană a dat o directivă care se numește 2020. Asta va obliga oamenii să adopte o altfel de mentalitate, chiar dacă nu ar face-o în mod normal, spune Marius.

„Până în 2020, toate țările din UE vor fi nevoite să reducă cu 20% consumul de energie fosilă, să crească cu 20% consumul de energie regenerabilă și să crească cu 20% eficiența energetică a clădirilor. pe de o parte. pe de altă parte, tot până în 2020, orice clădire tip grădiniță, școală, spital faci, va trebui să producă energie cel puțin la fel de mult pe cât consumă. Ca să poți să faci balansul ăsta energetic, trebuie să scazi foarte mult, în primul rând, consumurile”, explică el.

El crede că soluția reală sunt construcțiile pasive, nu folosirea energiei regenerabile într-un mod care doar acoperă o problemă, în loc să o rezolve.

“Oare știe cineva că un panou fotovoltaic, produs în China – eu am fost într-o excursie în China și am rămas șocat de gradul de poluare a țării – consumă de două ori mai multă energie electrică pentru a fi fabricat, decât cât poate el produce în 15 ani de viață și funcționare? Nu ține nimeni cont de lucrul ăsta”, concluzionează Marius.

EvoHouse

 

Construcția EvoHouse a început în primăvara anului 2014 și, probabil, va fi finalizată la sfârșitul verii, când se va muta acolo Bela Barabas, beneficiarul construcției și membru al echipei EvoTeam.

Conceptul de casă pasivă începe să prindă tot mai mult, în special în rândul tinerilor, care își doresc independență pe toate planurile, inclusiv cel energetic. Conform statisticilor, în anul 2010, în Europa existau 25.000 de structuri certificate pasivhaus, cele mai multe dintre ele aflându-se în țările nordice.

În România au mai fost construite câteva case pasive, cum ar fi cele de la Dumbrăvița și de la Sfântu Gheorghe. Acestea însă nu sunt încă certificate. Un alt proiect bine cunoscut, din România, este casa pasivă Che, finalizată anul trecut de o echipă de arhitecți români. Aceasta e amplasată în apropiere de Suceava și, momentan, e în curs de certificare.

Sursă foto: Facebook.com/EvoHouse

Comentarii

comentarii