FAO: obezitatea şi malnutriţia sunt în creştere în Europa

in Eat Smart 19 December 2019 96 Views

Numărul persoanelor care suferă de foame în Europa și Asia Centrală este scăzut, însă se înregistrează un număr mare de persoane afectate de o insecuritate alimentară moderată, cum ar fi acces limitat la alimente și la alimente nutritive, precum și de exces de greutate și obezitate, se arată într-un nou raport al FAO.

În Europa și Asia Centrală, securitatea alimentară s-a îmbunătățit substanțial în ultimele două decenii, iar marea majoritate a celor 50 de state monitorizate au reușit să mențină prevalența subnutriției sub 5% – mai puțin de jumătate din media mondială (10,8%).
„Un număr considerabil de adulți și copii încă suferă de diverse forme de malnutriție, inclusiv deficiențe de creștere, scădere în greutate, exces de greutate, obezitate, anemie; de fapt, unele dintre ele coexistând în multe state”, a declarat Cheng Fang, economistul FAO.
Noile estimări pentru anul 2018 sugerează că un nivel sever al privării de alimente nu mai reprezintă o problemă (1,8% din totalul populației, comparativ cu 9,2% la nivel global). Cu toate acestea, pături importante ale populației au dificultăți în accesarea regulată a alimentelor nutritive și suficiente. Conform estimărilor, peste 100 de milioane de persoane (11% din populație) din regiune sunt expuse la o insecuritate alimentară moderată sau severă – un indicator, dezvoltat de FAO pe baza Scalei de Experiență a Nesiguranței Alimentare, pentru a urmări progresul spre atingerea obiectivului Zero Foame.
 „În special, excesul de greutate și obezitatea implică probleme de sănătate semnificative”, a adăugat Fang, referindu-se la un raport care constată că obezitatea adultă în aproape toate țările regiunii a depășit în 2016 media mondială de 13,2%, iar în 13 țări a fost de două ori mai mare decât media mondială. Obezitatea în rândul adulților a crescut în toate țările din regiune.
Datele dezagregate de sex arată că femeile sunt mai predispuse la o nesiguranță alimentară moderată sau severă decât bărbații (10,7% până la 9,8%) în Europa și Asia Centrală. Pe o notă pozitivă, prevalența ponderii scăzute la naștere este sub media globală de 14,6%; cu toate acestea, există o tendință recentă de creștere în majoritatea țărilor.

Cauze și factori determinanți

După cum se subliniază în raportul FAO, inegalitățile socio-economice încetinesc sau chiar împiedică progresul în ceea ce privește reducerea sărăciei, insecurității alimentare și malnutriției, punând la risc principiul Agendei 2030 de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

Malnutriția în rândul copiilor este puternic influențată de educația maternă, de mijloacele de trai și de localizarea geografică. Acest lucru sugerează că intervențiile direcționate privind educația maternă și generarea de venituri pot îmbunătăți situația cu privire la nutriția copiilor mai mici de cinci ani.

Obezitatea este un fenomen în creștere mai rapidă în gospodăriile cu profil socio-economic mai scăzut ce ține de condițiile de viață și de muncă, venit și educație.

„Politicile și alte intervenții ar trebui să vizeze grupuri defavorizate și vulnerabile pentru a aborda inegalitățile socio-economice. Am văzut cum schimbările structurale în multe țări din regiune cu venituri mai mici, cu o creștere economică accelerată au ajutat să scoată persoanele cele mai vulnerabile din sărăcie și au redus semnificativ nivelul de foame”, a declarat Vladimir Rakhmanin, director general adjunct al FAO și reprezentant regional, la evenimentul de lansare a raportului.

În acest scop, raportul solicită țărilor să canalizeze mai multe investiții publice în agricultură și în zonele rurale și să îmbunătățească calitatea investițiilor, deoarece cheltuielile în aceste zone sunt mici în comparație cu importanța sectorului în economie. Această situație poate împiedica realizarea obiectivelor de securitate alimentară, nutriție și mediu.

Transformări structurale

Raportul are o nouă secțiune axată pe transformările structurale care au loc în Europa și Asia Centrală – în economie, producția agricolă și alimentară, modelele și dietele de consum alimentar, comerțul și politicile sale. Acesta oferă îndrumări cu privire la ce acțiuni ar fi necesare pentru îndeplinirea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă.

Analiza a arătat că, deși agricultura este o sursă importantă de venit pentru mulți, productivitatea sectorului rămâne în urma altor sectoare. Aceasta duce la sărăcie, insecuritate alimentară și rate de malnutriție mai mari în zonele rurale și, din nou, necesită sprijin sporit pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru a stimula productivitatea și diversificarea veniturilor.

În toate țările regiunii, există o diversitate mult mai mare în produsele alimentare disponibile datorită producției și comerțului cu produse agroalimentare; cu toate acestea, calitatea dietelor actuale în comparație cu dietele sănătoase a fost pusă la îndoială.

Acest lucru se datorează nu numai constrângerilor din sistemul de producție alimentară, ci și importului de alimente procesate, care conțin grăsimi, zahăr și sare și au un impact negativ asupra nutriției și sănătății. După cum demonstrează studiile de caz pe țări, extinderea comercială anticipată în regiune este adesea împiedicată de măsuri non-tarifare care există în mai multe forme în multe țări.

Proteinele provenite de la animale au câștigat importanță în majoritatea țărilor, contribuind la schimbările alimentare și la securitatea alimentară. Cu toate acestea, există diferențe regionale în ceea ce privește diversitatea alimentară. Turcia și țările din Balcanii de Vest au o disponibilitate mai mare de fructe, legume, în timp ce fostele țări membre ale Uniunii Sovietice au mai multă carne și pește.

„Aceste tendințe indică necesitatea unor politici sensibile la nutriție, atât în sfera de producție, cât și în sfera de comerț, care să crească disponibilitatea mai multor produse alimentare”, a spus Fang.

Pentru a reseta producția, dietele și politicile conexe pentru o producție și nutriție alimentară mai bună și mai durabilă, raportul pune accent pe două concepte-cadru din ce în ce mai populare – abordarea sistemului alimentar și agroecologia.

Există compromisuri între toate obiectivele sistemelor alimentare și agroecologie, iar politica publică are rolul critic de a oferi stimulente și de a crea un mediu bun pentru participarea tuturor micilor proprietari. Reorientarea politicii ar trebui, de asemenea, să sublinieze necesitatea acordării unei atenții mai mari celor mai săraci și vulnerabili.

Comentarii

comentarii