Filipine, arhipelagul poluat. P─âtura gri de deasupra Manilei

in Filipine, arhipelagul poluat 27 February 2019 335 Views

Spa╚Ťiile verzi ocup─â doar 3% din suprafa╚Ťa Manilei, capitala Filipine, ├«n timp ce ╚Ťara pierde 47.000 de hectare de p─âdure pe an. La orele de v├órf, pe str─âzi sunt de 1,75 ori mai multe ma╚Öini dec├ót poate sus╚Ťine infrastructura, iar nivelul de particule ├«n suspensie este de ╚Öase ori mai mare dec├ót cel considerat sigur. Efectul? 120.000 de decese pe an.

Smog, Manila, Filipine

E 8 diminea╚Ťa ╚Öi ar trebui s─â aerisesc casa, dar v─âd coloana de ma╚Öini din fa╚Ťa blocului, a╚Öa c─â verific aplica╚Ťia Plume Air. Nivel portocaliu de aer poluat. ÔÇ×Dac─â e posibil, am├óna╚Ťi-v─â planurile pentru c├ónd nivelul de poluare scadeÔÇŁ, ├«mi zice mesajul de pe ecran. Bine, aerisesc la noapte, c├ónd nu e trafic, c─â ├«n rest, mai mereu ma╚Öinile stau bar─â la bar─â.

Verific dac─â am masca ├«n rucsac ╚Öi plec spre tren, ca s─â ajung la sal─â. De╚Öi m─â obosesc magazinele, prefer s─â aleg o rut─â care trece prin patru mall-uri, dintr-unul ├«n altul, numai ca s─â evit poluarea de afar─â. Glorietta, cel de-al treilea mall, era c├óndva un spa╚Ťiu verde, cu copaci, unde filipinezii f─âceau picnic ╚Öi ├«╚Öi petreceau timpul liber. Ayala Triangle Gardens, un parc aflat la 15 minute de aici, e amenin╚Ťat de acela╚Öi scenariu. Un investitor a ├«nceput s─â construiasc─â un bloc chiar ├«ntr-o latur─â a parcului. ╚śi s-ar putea s─â fie doar ├«nceputul.

Parcul în locul căruia a fost construit un mall. Foto: Facebook

Potrivit Biroului de Gestionare a P─âdurilor din cadrul Departamentului de Mediu ╚Öi Resurse Naturale, pe suprafa╚Ťa de 63.600 de hectare, c├ót are Metro Manila (Capitala ╚Öi alte 15 ora╚Öe), copacii acoper─â doar 2.106 hectare, adic─â 3,3%. Spre compara╚Ťie, din cele 22.800 de hectare ale Bucure╚Ötiului, 4.511 de hectare sunt suprafe╚Ťe verzi, adic─â 19,7% (3.174 hectare de spa┼úii verzi, 669 hectare de parcuri ┼či 668 hectare de p─âdure).

Filipine pierde aproape 47.000 de hectare de p─âdure pe an. ├Än 2003, ╚Ťara avea 7,2 milioane de hectare, iar p├ón─â ├«n 2010 a pierdut 4,6% ╚Öi a r─âmas cu 6,8 milioane de hectare.

Date îngrijorătoare

├Än 2005, Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii (OMS) a stabilit o calitate a aerului care ar sc─âdea problemele de s─ân─âtate cauzate de poluare: 20 de micrograme pe metru cub (╬╝g/m3) pentru particulele ├«n suspensie PM10 ╚Öi 10 ╬╝g/m3 pentru PM2,5. ├Än prezent, media la nivel mondial pentru concentra╚Ťia de PM2,5 este de 38 ╬╝g/m3, aproape de patru ori mai mare dec├ót valoarea considerat─â sigur─â. Mai mult, 91% din popula╚Ťia lumii locuie╚Öte ├«n zone care nu respect─â valorile OMS. ├Än 2016, ├«n Manila, concentra╚Ťia de PM10 a fost de 118 ╬╝g/m3, de aproape ╚Öase ori mai mare dec├ót cea considerat─â sigur─â, iar cea de PM2,5 a fost de 29 ╬╝g/m3.

Pentru c─â vor s─â evite aerul poluat, dar ╚Öi pentru c─â parcurile sunt foarte pu╚Ťine, filipinezii nu fac suficient sport, arat─â un studiu al Universit─â╚Ťii Stanford. Din 111 ╚Ť─âri participante la analiza din 2017, ╚Ťara din sud-estul Asiei a ie╚Öit pe locul patru, ╚Ťin├ónd cont de activitatea fizic─â. Filipinezii sunt letargici ╚Öi inactivi, merg├ónd pe jos numai 4.008 pa╚Öi sau 4,6 kilometri pe zi. La polul opus, cei mai activi sunt locuitorii din Hong Kong, cu 7.000 de pa╚Öi sau 6 kilometri pe zi.

La nivel mondial, 7 milioane de persoane au murit ├«n 2015 din cauza aerului poluat, din care 2,2 milioane de boli de inim─â sau atac de cord. Filipine s-a clasat pe locul trei, ├«n acela╚Öi an, ├«ntr-un top realizat de OMS privind num─ârul de decese provocate de aerul poluat. 45,3 mor╚Ťi din 100.000 sunt cauzate de boli provocate de acest tip de poluare. Concret, 120.000 de decese pe an.

De unde vine poluarea din aer

Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii spune c─â poluarea aerului este cauzat─â de utilizarea ineficient─â a energiei ├«n gospod─ârii, de industrii, de sectoarele agricultur─â ╚Öi transporturi, dar ╚Öi de centralele electrice pe baz─â de c─ârbune.

Un studiu al aceleia╚Öi organiza╚Ťii a ar─ât─â c─â Filipine se afl─â pe locul doi din r├óndul ╚Ť─ârilor din Asia, regiunea Pacificului, ca num─âr de mor╚Ťi cauzate de calitatea aerului din interiorul locuin╚Ťelor. ├Än 2016, 84 din 100.000 de filipinezi mureau din acest motiv. Calitatea aerului din interior este deteriorat─â de preg─âtirea hranei cu ajutorul cuptoarelor cu lemne sau cu kerosen. OMS noteaz─â c─â 40% din popula╚Ťia ╚Ť─ârii apeleaz─â la astfel de mijloace pentru g─âtit.

O alt─â surs─â de poluare o reprezint─â traficul intens, ├«n special din Metro Manila. ├Äntr-un raport realizat anual de Waze, capitala Filipine a ap─ârut, ├«n 2015 ╚Öi 2016, ca locul cu cel mai prost trafic din lume, iar ├«n 2017 ╚Ťara era ultimul loc din lume unde ai vrea s─â fii ╚Öofer.

Deși nu se vede foarte bine în filmare, cele mai multe jeepney-uri scot un fum gri, dens

├Än 2015, ├«n Manila erau 2,5 milioane de vehicule, iar ├«n timpul orelor de v├órf, pe str─âzile din Capital─â sunt de 1,75 ori mai multe ma╚Öini dec├ót poate sus╚Ťine infrastructura. ├Än acel interval orar, ├«╚Ťi poate lua de 2,3 ori mai mult s─â ajungi dintr-un punct ├«n altul, fa╚Ť─â de perioadele c├ónd traficul e redus. Filipinezii petrec 16 zile pe an bloca╚Ťi ├«n trafic (f─âr─â cele 24 de ore pe zi ├«n care caut─â parcare).

Ap─ârute ca o solu╚Ťie temporar─â, jeepney-urile, care arat─â ca ni╚Öte tractora╚Öe cu dou─â r├ónduri de b─ânci, fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, au devenit mijlocul de transport pentru 40% dintre locuitorii din Metro Manila ╚Öi din ├«mprejurimi. 60.000 de jeepney-uri sunt ├«nregistrate ├«n ╚Ťar─â, de╚Öi statistica na╚Ťional─â ar putea ar─âta total diferit dac─â ar fi calculate ╚Öi cele care circul─â ilegal.

Pentru c─â ma╚Öinile sunt foarte vechi ╚Öi polueaz─â aerul, Departamentul de Transporturi le va scoate din uz pe cele mai vechi de 15 ani, ├«n cadrul unui program al guvernului de a moderniza mijloacele de transport ├«n comun. Acestea vor fi ├«nlocuite cu unele Euro 4 sau electrice, printr-o finan╚Ťare de 1,5 miliarde de pesos (1,2 miliarde lei) pentru firmele de transporturi ╚Öi cooperative.

Grupurile de transportatori s-au opus ├«ns─â proiectului, pentru c─â operatorii mai mici nu ├«╚Öi vor putea permite s─â fac─â ├«mprumuturi ca s─â ├«nlocuiasc─â ma╚Öinile. La sf├ór╚Öitul lui decembrie 2017, pre╚Öedintele Rodrigo Duterte amenin╚Ťa proprietarii s─â scoat─â jeepney-urile de pe ╚Öosele, altfel risc─â ├«nchisoarea ╚Öi confiscarea ma╚Öinilor. Autorit─â╚Ťile au anun╚Ťat c─â eliminarea treptat─â va ├«ncepe din martie 2019.

Trafic, Manila, Filipine

├Än 2016 an, Filipine genera 40.087 de tone de de╚Öeuri pe zi, din care 9.212 numai ├«n Manila. Aldrin Plaza, expert ├«n dezvoltarea sustenabil─â la Asian Development Bank, a scris pe blogul s─âu c─â o cantitate destul de mare din aceste de╚Öeuri este ars─â ├«n spa╚Ťiu deschis, pentru a rezolva problema depozit─ârii lor.

Acesta spune c─â studiile au ar─âtat c─â gropile de gunoi conforme, cu sistem de recuperare a metanului, produc de dou─â, trei ori mai mult dioxid de carbon, dioxid de sulf ╚Öi oxid de azot dec├ót incineratoarele care produc curent electric. Potrivit lui Plaza, gropile de gunoi deschise, f─âr─â captare de metan, sunt mult mai periculoase pentru mediu, deoarece elibereaz─â cantit─â╚Ťi mari de metan, care este de 34 de ori mai periculos pentru mediu dec├ót dioxidul de carbon.

ÔÇ×Este ironic c─â Filipine este singura ╚Ťar─â din lume care a interzis incinerarea de╚Öeurilor. Ora╚Öul olandez Rotterdam, de exemplu, are o central─â de incinerare imens─â, chiar ├«n centruÔÇŁ, a scris acesta.

 La toate aceste surse de poluare se adaug─â ╚Öi faptul c─â ╚Ťara are 16 centrale electrice pe baz─â de c─ârbune ╚Öi mai deschide ├«n cur├ónd dou─â.

P├ón─â c├ónd legea privind calitatea aerului o s─â produc─â efecte, de╚Öi a fost aprobat─â ├«nc─â din 1999, nu ├«mi r─âm├óne dec├ót s─â consult ├«n permanen╚Ť─â aplica╚Ťia de pe telefon, s─â evit s─â ies din cas─â atunci c├ónd codul de pe ecran este portocaliu ╚Öi s─â nu m─â dezlipesc de masc─â.

Citește și:
Filipine, arhipelagul poluat, un serial despre una dintre ╚Ť─ârile care polueaz─â cel mai mult oceanele
Filipine, arhipelagul poluat. Marea problem─â a gunoiului
Filipine, arhipelagul poluat. Colectorii informali, baza reciclării deșeurilor
Filipine, arhipelagul poluat. Apele tulburi ale Manilei

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci c├ónd aproape toat─â lumea spune ÔÇ×Nu se poate!ÔÇŁ, exist─â totu╚Öi c├ó╚Ťiva oameni care spun ÔÇ×Hai s─â g─âsim o solu╚Ťie!ÔÇŁ. Pe ei ├«i caut─â Oana Racheleanu, despre ei ├«i place s─â scrie.

Comentarii

comentarii