„Filipine, arhipelagul poluat”. Marea problemă a gunoiului

in Filipine, arhipelagul poluat 20 February 2019 224 Views

Filipine este una dintre cele cinci țări care sunt responsabile de jumătate din plasticul care ajunge în ocean. Gunoiul este depozitat, de cele mai multe ori, în gropi improvizate lângă râuri, iar atunci când plouă, acesta este purtat de ape. Fiecare guvern local are propriile legi în ce privește gestionarea deșeurilor, ceea ce duce la haos și ineficiență.

deșeuri Filipine

Locuiesc în Manila, Filipine, de cinci luni, și n-am putut să nu observ că, atunci când comanzi acasă aripioare prăjite, restaurantul o să-ți trimită și mănuși din plastic, de unică folosință, ca să nu te murdărești. Cutiile de pizza sau de alte alimente sunt legate cu benzi de plastic, ca și cum ar fi cadouri, pentru a fi mai ușor de transportat.

Atunci când faci cumpărăturile la supermarket sau chiar și la magazine mai mici, produsele îți vor fi așezate în pungi de hârtie. Dacă ai greutate mare, primești două pungi, una într-alta. Dacă nu ești atent să refuzi punga, o primești oricum, gratis, chiar dacă cumperi un produs cât o palmă.

Comunitățile sărace care nu își permit alimente de bază, cu care să gătească, cumpără mâncare preparată, distribuită în caserole din polistiren, cu tacâmuri de unică folosință. Cel mai des întâlnite magazine în astfel de comunități și în provincie sunt cele numite „sari-sari”, care au o diversitate de produse ambalate în plastic, în cantități foarte mici, astfel încât filipinezii să și le poată permită.

sari sari
Magazin sari-sari

Pe străzile din Filipine există foarte puține coșuri de gunoi, iar dacă vrei să predai deșeurile sortate acasă e dificil spre imposibil.

Legile din Filipine

De când ne-am mutat aici am încercat să găsesc o soluție pentru deșeurile reciclabile. Am înțeles că administrația blocului sortează gunoiul locuitorilor și îl predă firmelor de salubritate. Într-o seară, un angajat de la o astfel de firmă făcea sortarea direct în mașina de gunoi. Așeza în niște saci, lângă mașină, dozele de aluminiu, plasticul gros și cartoanele, iar hârtiile, plasticul subțire și alte deșeuri reciclabile rămâneau în cuva mașinii. Când l-am întrebat de ce nu le sortează și pe acelea, mi-a spus că nu le cumpără nimeni. Ce rămâne în cuva mașinii de gunoi ajunge direct la groapă.

Potrivit unui studiu din 2015, realizat de The United Nations Environment Programme (UNEP), țara din sud-estul Asiei generează 6.237,65 tone de plastic pe zi, din care 81% este prost gestionat. Conform datelor furnizate de Departamentul de Mediu și Resurse Naturale (DENR) pentru Green Report, cantitatea de plastic generată în 2018 a fost de 2.170.519,41 de tone, adică în medie 5.946,62 de tone pe zi. Autoritățile nu au precizat cum este gestionat. Plasticul care este recuperat de colectorii informali este transformat în fulgi și vândut în China.

În 2013, Filipine genera 35.580 de tone de deșeuri pe zi, cu 8.636 numai în Manila. În 2016, 40.087 tone la nivel național și 9.212 de tone în Metro Manila. Autoritatea de Dezvoltare a Metro Manila avertizează că, dacă țara își va păstra acest ritm, trei gropi importante de deșeuri vor fi închise în 20 de ani, pentru că vor fi atins capacitatea maximă.

Potrivit United Nations Environment Programme, Filipine composta, în 2002, 10% din deșeuri, ducea la groapă 10%, 5% erau refolosite sau reciclate, iar 75% erau depozitate neconform. Deși țara deține legislație în domeniul managementului deșeurilor din ianuarie 2001, Ecological Solid Waste Management Act of 2000, care conține prevederi despre deșeurile reciclabile, fiecare sub-unitate administrativă (suburbie, cartier, oraș sau sat) decide la nivel local căror legi le acordă atenție pentru a fi respectate și ce bugete alocă unor probleme. Zona Metro Manila care conține 16 orașe, printre care și capitala Manila, și tot atâtea guverne locale separate, „o sursă de haos și ineficiență”, notează National Geographic.

Din acest motiv, coșurile de gunoi lipsesc de pe cele mai multe străzi. În plus, deși legea prin care pungile de unică folosință ar urma să fie interzise este cerută chiar și de localnici, ea a fost blocată în Senat.

Stradă din una dintre mahalalele din Manila

Aldrin Plaza, șeful departamentului de dezvoltare sustenabilă și de schimbări climatice de la Asian Development Bank (ADB), a identificat trei obstacole în rezolvarea problemei privind gestionarea deșeurilor de către Filipine.

„Cel mai mare impediment în înființarea unor stații conforme de gestionare a deșeurilor este atitudinea «nu în curtea mea». Ei spun: «Da, avem nevoie de gropi de gunoi, dar amplasați-le în altă parte»”, a scris Plaza pe blogul său.

Al doilea motiv este că investițiile și efortul financiar necesare pentru a crea și întreține un sistem de management al deșeurilor solide sunt prea mari pentru multe dintre orașe. Iar al treilea motiv, a scris bărbatul, este că interzicerea incinerării deșeurilor a eliminat o alternativă viabilă pentru gropile de gunoi.

De ce Filipine e una dintre cele cinci țări care poluează cu plastic oceanele

Potrivit aceluiași studiu din 2015, realizat de UNEP, Filipine este una dintre cele cinci țări care sunt responsabile de jumătate din plasticul care ajunge în ocean, alături de China, Indonezia, Thailanda și Vietnam.

Aceste țări experimentează creșteri rapide economice, care reduc ratele de sărăcie și îmbunătățesc calitatea vieții, dar care cresc și consumul (implicit, și a produselor din plastic).

Un alt studiu, realizat de Universitatea din Georgia tot în 2015, arată că Filipine este cea de-a treia țară poluatoare cu plastic a oceanelor. Cauzele sunt transportul necorespunzător al gunoiului și gropile de gunoi amenajate lângă cursul râurilor, acolo unde terenul este mai ieftin. Însă, atunci când plouă, deșeurile sunt purtate de ape în ocean.

„Deșeurile sunt de multe ori descărcate pe marginea drumului, în gropi de gunoi informale sau direct în ape curgătoare”, arată raportul, în urma informațiilor aflate din interviuri realizate cu autorități și grupuri de mediu.

Această măsură reduce costurile pentru firmele de salubrizare. Faptul că Filipine este un arhipelag și că țara are o rețea bogată de râuri, nu ajută prea mult, notează cercetătorii.

Autorii studiului sugerează, pentru rezolvarea acestor probleme, ca Filipine să aibă un sistem de transport al gunoiului mai transparent. În multe cazuri, contractele sunt împărțite după bunul plac de către autoritățile locale, lăsând loc corupției. Privind gropile de gunoi de lângă ape, cercetătorii au sfătuit ca acestea să fie închise sau cel puțin să fie delimitat perimetrul până unde poate fi depozitat gunoiul, iar periodic, deșeurile să fie compactate și acoperite cu pământ, pentru a reduce cantitatea luată de ape. Doar rezolvând aceste două probleme, cantitatea de plastic din Filipine care ajunge în oceane s-ar reduce cu 26%.

„E trist că gestionarea deșeurilor nu este o prioritate pentru țările în curs de dezvoltare, pentru că au probleme mari, precum educația, sărăcia, sănătatea. Și nu au bani să cumpere cantități mari (n.r. și astfel generează mai multe deșeuri), și nici frigidere unde să depoziteze mâncarea”, a declarat Charlotte Lesage de la compania franceză Plastig Flamingo care încearcă să colecteze plasticul ușor din Filipine.

Măsuri de prevenire

Grație nisipurilor albe și apelor cristaline, insula Boracay a devenit, în ultimii ani, cea mai populară destinație din Filipine. Dacă în anul 2004 veneau 428,755 de turiști, în 2017 numărul acestora a crescut până la peste două milioane.

Acest aflux a avut efecte devastatoare asupra insulei: suprapopularea zonei, aglomerarea traficului, depozitarea neconformă a deșeurilor solide și lichide (Ministerul Mediului spune că 195 de business-uri și 4.000 de proprietăți nu erau conectate la sistemul de canalizare), poluarea apei, plaje aglomerate, ridicarea construcțiilor fără autorizații, iar pescuitul ilegal a distrus 90% dintre recifele de corali.

Astfel, autoritățile filipineze s-au văzut nevoite să închidă insula timp de șase luni, pentru reabilitare. După deschidere, au fost câteva măsuri impuse, printre care limitarea numărului de persoane de pe insulă și a unităților de cazare, instalarea de stații proprii de epurare a apelor uzate pentru hotelurile și pensiunile cu mai mult de 40 de camere și a fost adoptată o politică zero waste.

Câteva fotografii din El Nido, Palawan, o altă insulă cu care filipinezii se mândresc, au stârnit furia utilizatorilor de internet în vara lui 2018. Laguna Secretă, un loc inclus în tururile turistice, era plină de deșeuri din plastic.

Foto: Ianna Reyes
El Nido, Palawan. Foto: Ianna Reyes (Facebook)

Din acest episod, dar și din măsurile pe care Boracay a trebuit să le ia, El Nido și-a învățat lecția. De la 1 septembrie 2018, autoritățile au interzis ca turiștii să aducă sticle, pungi sau paie din plastic pe insulă. Ba chiar se fac controale pe bărcile de turiști care pleacă în tururi pe insule, iar atunci când cumperi suc de nucă de cocos, primești paie de bambus.

Un exemplu pentru toată țara este Los Baños, la sud de Manila, care a fost prima regiune care a luat măsuri, încă din 2008, împotriva deșeurilor din plastic. Autoritățile au interzis produsele de unică folosință din plastic, cum ar fi pungile, paiele, paharele, farfuriile, lingurile și furculițele, polistirenul, dar și steagurile.

Sagada este un orășel din nordul Filipine recunoscut pentru traseele pe munte, dar și pentru poporul indigen care trăiește acolo și pentru aerul curat. Însă, din cauza numărului mare de turiști, orașul a avut de suferit, în ciuda eforturilor localnicilor de a-l păstra curat. Astfel, înainte de sărbătorile de iarnă din 2018, autoritățile au impus câteva reguli special pentru turiști. Au fost interzise sticlele de plastic, iar agențiile de turism și grupurile mari au fost obligate să ia cu ei acasă gunoiul pe care l-au produs. În plus, turiștii nu au avut voie să folosească mașinile personale, care au rămas parcate în fața hotelurilor, dar au putut să meargă cu transportul în comun.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii