Filipine, arhipelagul poluat. Otrăvirea solului, în căutare de zăcăminte

in Filipine, arhipelagul poluat 1 March 2019 75 Views

30% din terenurile din Filipine au potențial de extracție a minereurilor metalice, dar mediul și oamenii suportă consecințele grave ale exploatării care se face în prezent. O modalitate nesustenabilă, susținută prin corupție. Anul trecut, au fost închise sau suspendate 26 de companii miniere din cauza neregulilor. Chiar și așa, unele dintre ele sfidează legea și funcționează în continuare.

carieră Filipine

Degradarea solului este o problemă majoră la nivel mondială. În 1996, între 5 și 7 milioane de hectare deveneau neproductive, în fiecare an, din cauza degradării fizice și chimice. 5,2 milioane de hectare din cele 30 ale Filipine s-au degradat serios, suferind scăderi între 30 și 50% în productivitatea solului și în retenția de apă, între 2004 și 2010.

Potrivit unui studiu realizat în 2009 de oameni de știință de la patru universități din Filipine, Japonia și Germania, degradarea chimică este cauzată de gestionarea improprie a terenurilor arabile, iar cea fizică, de activitățile agricole. Cele mai importante cauze ale deteriorării solului sunt despăduririle, pășunatul excesiv, practicile agricole, activitățile industriale, mineritul și depozitarea deșeurilor. Un rol la fel de important în țara din sud-estul Asiei o reprezintă creșterea rapidă a populației, fenomen ce determină fermierii din zonele joase să migreze spre munte, unde tehnicile lor de cultivare nu sunt potrivite și determină eroziunea accelerată a solului.

Scurgerile de la gropile de gunoi

Gropile de gunoi din Metro Manila sunt periculoase, expuse și generează lichide toxice potențial periculoase, numite levigate, este concluzia unui studiu din 2004 a Băncii Asiatice de Dezvoltare, o instituție financiară internațională care are scopul să reducă sărăcia din Asia.

„Pe măsură ce aceste toxine de la suprafață intră în pământ, există riscul otrăvirii apelor subterane care sunt folosite pentru băut, care susțin viața acvatică și mediul”, arată studiul.

Cercetătorii au prelevat probe din apa care se scurge din gropile de gunoi Rodriguez și Payatas, iar rezultatul a fost că nivelul de plumb era de 22 de ori mai mare decât cel permis. Calculele acestora spun că 26 de kilograme de plumb și 76 de kilograme de arsenic se scurg din cele două gropi de gunoi în apele subterane, în râuri, lacuri și în Golful Manila. Otrăvirea cu plumb scade abilitățile mentale ale copiilor, le cauzează dificultăți de învățare și încetinește creșterea. Plumbul poate afecta aproape orice organ din corpul uman, cel mai sensibil fiind sistemul central nervos.

Ținând cont de faptul că țara depozita neconform, în 2002, 75% din deșeurile produse (în 2016, 40.087 tone pe zi), probabil scurgerile de acest fel au loc peste tot, nu doar la gropile de gunoi Rodriguez și Payatas.

Mineritul iresponsabil

Din cele 30 de milioane de hectare ale Filipine, 9 milioane au potențial de extracție a minereurilor metalice. În 2004, numărul de drepturi de exploatare minieră emise de guvern acopereau o suprafață de aproape o jumătate de milion de hectare.

„Pentru că țara este bogată în resurse minerale, mineritul probabil a cauzat o poluare mai gravă a solului decât activitățile de producție”, au scris oameni de știință care au realizat studiul din 2009.

mină Filipine

În 2016, în țară funcționau 40 de mine pentru resurse metalifere și 62 de cariere pentru non-metalifere (plus 2.397 de cariere mici pentru nisip și pietriș). Însă, multe dintre acestea au fost acuzate că au încălcat legile de protejare a mediului și a drepturilor omului (la apă potabilă, la siguranță).

„Corupția din guvern a permis companiilor miniere să evite regulile de mediu pentru zeci de ani”, a declarat Yeb Saño, director executiv la Greenpeace pentru Asia de Sud-Est, pentru The New York Times. „Rezultatele includ despăduriri, munți golași și contaminarea cu metale grele a apei și solului. E o privire îngustă să te uiți numai la beneficiile aduse de industria mineritului”, a mai spus acesta.

În august 2018, Departamentul de Mediu și Resurse Naturale a oprit temporar sau a închis definitiv activitatea a 26 de companii miniere, din cauza neregulilor (13 dintre ele au depus contestații).

„Companiile miniere trebuie să se conformeze. Raportul a indicat necesitatea unor reforme majore, de exemplu, privind iazul de decantare inadecvat și reabilitarea foarte lentă a zonelor miniere perturbate. De asemenea, reexaminarea a evidențiat practici inacceptabile în ceea ce privește zonele de stocare, amplasarea instalațiilor de depozitare a sterilului și evacuarea deșeurilor toxice și periculoase. Trebuie să abordeze toate aceste probleme sau vor fi închise”, a declarat secretarul de Mediu, Roy Cimatu.

apă poluată Filipine

În februarie 2017, Gina Lopez, pe atunci secretar la Departamentul de Mediu și Resurse Naturale (înainte de Cimatu) a dat ordin pentru închiderea a 28 de companii, din cele 41, câte erau atunci, și a anulat 75 de contracte pentru deschiderea de noi mine.

„Este timpul pentru justiție socială”, a spus atunci Lopez, activistă pentru protejarea mediului. „Nu poți să-ți desfășori business-ul și să afectezi activitatea fermierilor și pescarilor”.

Prin această măsură, producția de nichel a scăzut cu 50%, iar 234.000 de persoane au rămas fără joburi (industria minieră estimează 1,2 milioane de persoane, inclusiv companiile care depindeau de activitatea minieră, cum ar fi producătorii de echipamente). O estimare din 2017 arăta că 66,6 miliarde de pesos (53,3 miliarde de lei) din producția de nichel vor fi pierduți, precum și 16,7 miliarde de pesos (13,3 miliarde de lei) din taxe, pe care Lopez a promis că îi va recupera printr-o dezvoltare sustenabilă.

mină Filipine

„Este vorba despre ineficiența guvernului și despre corupție. Aici, în Filipine, toate agențiile de reglementare sunt cuiburi de corupție, pentru că vând permise, așa că se fac că privesc în altă parte ca alții să-și continue activitatea”, a mai spus Gina Lopez.

„Putem să trăim și ei”, a fost reacția președintelui Duterte la închiderea companiilor miniere.

În aprilie 2018, el le-a transmis celor din industrie un mesaj: „Nu vreau să văd munți chei în zonele unde aveți minele. Vreau să văd copaci înalți cât mine peste șase luni. Dacă nu se întâmplă asta, considerați-vă permisul de funcționare revocat”.

Compania australiană care sfidează legile

Filipine exporta, în 2017, mai mult nichel decât oricare altă țară din lume. De asemenea, se află în topul celor mai bogate țări în aur, cupru și cromit.

Însă, de resursele minerale ale țării beneficiază marile companii străine, nu filipinezii, care pot folosi aceste resurse pentru a-și dezvolta industria națională, a transmis un ONG care face muncă de cercetare.

Zona muntoasă Nueva Vizcaya este una dintre cele mai bogate din insula filipineză Luzon. Culturile de fructe, legume și orez nu hrănesc doar cei jumătate de milion de locuitori, ci alimentează și piețele din Manila. Doar că, de la o vreme, agricultorii din regiunea Didipio au observat că recolta s-a redus cu 30% și că plantele se îmbolnăvesc mult mai des.

„Agricultorii acuză pentru randamentul scăzut al culturilor poluarea aerului și a apelor din râu, dar și a lipsei apei, activitățile miniere intense din zona lor”, arată un raport al unei echipe de cercetători din Statele Unite, Canada și Filipine.

Râuri din Zambales, zonă din centrul insulei Luzon

Amplasată pe malul râului Surong, mina de cupru și aur a companiei australiene OceanaGold sfidează legile filipineze, spun oamenii de știință. Chimicalele și sedimentele pe care le elimină în urma spălării minereurilor sunt purtate de pârâuri prin patru provincii, pe lângă milioane de case, înainte să ajungă în cel mai mare și cel mai lung râu din Filipine, Cagayan. De acolo, se varsă în Oceanul Pacific, în nordul insulei Luzon.

În drumul său, apa trece prin instalații de irigații care susțin agricultura și prin baraje hidroelectrice care asigură alimentarea rețelei de pe insulă.

„Am descoperit în apa din râurile și pârâurile din zonă niveluri ridicate de cupru, plumb, mangan, cadmiu, sulfați, fier, arsenic și seleniu. Apele contaminate din mină ar putea pune în pericol viețile a milioane de locuitori și ar putea amenința ecosistemele”, au mai scris cercetătorii.

Aceștia au descoperit că, în cercetarea care a durat între 2013 și 2018, 100 de copaci de esență tare, specifice zonei, aflați în apropierea depozitului de steril, au murit. Compania se apără și spune că a împădurit, în schimb, alte suprafețe. Pe teren, cercetătorii au văzut că toate cele trei zone în care australienii au plantat copaci au probleme. Unii copaci sunt prea mici pentru a supraviețui, alții sunt deja morți, iar speciile alese nu sunt unele specifice zonei.

„Compania a încălcat în mod repetat cerințele președintelui Duterte pentru minerit responsabil. Licența pentru minerit a companiei OceanaGold expiră în iunie 2019. Guvernul filipinez poate – și ar trebui – să respingă cererea pentru reînnoire”, este concluzia raportului.

Licența pentru minerit este valabilă 25 de ani, iar OceanaGold este una dintre cele 26 de companii miniere închise de guvern pentru nerespectarea legilor. Cu toate acestea, își desfășoară în continuare activitatea.

Foto: Chamber of Mines of the Philippines, Philippine Business for Environmental Stewardship, Benito E. Molino

Citește și:
Filipine, arhipelagul poluat, un serial despre una dintre țările care poluează cel mai mult oceanele
Filipine, arhipelagul poluat. Marea problemă a gunoiului
Filipine, arhipelagul poluat. Colectorii informali, baza reciclării deșeurilor
Filipine, arhipelagul poluat. Apele tulburi ale Manilei
Filipine, arhipelagul poluat. Pătura gri de deasupra Manilei

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii