10 state de coast─â vor primi fonduri pentru a proteja oceanele

in Biodiversitate 31 October 2018 32 Views

Bloomberg Philantropies va oferi 86 de milioane de dolari pentru a sus╚Ťine comunit─â╚Ťile de coast─â din zece ╚Ť─âri, inclusiv Australia, Fiji, Indonezia, Peru ╚Öi SUA. Fondurile vor fi destinate protej─ârii recifelor de corali ╚Öi a reducerii pescuitului excesiv.

Bloomberg Philantropies va anun╚Ťa finan╚Ťarea ├«n cadrul conferin╚Ťei Our Ocean care are loc la Bali ╚Öi reune╚Öte politicieni, exper╚Ťi marini ╚Öi filantropi cu scopul de a aborda problemele cu care se confrunt─â oceanele, cum ar fi cre╚Öterea temperaturilor, poluarea marin─â, practici de pescuit nesustenabile ╚Öi fenomenul de albire al coralilor.

╚Ü─ârile alese fie au recife de corali ├«n apele lor, sunt printre ╚Ť─ârile care pescuiesc cel mai mult sau sunt dependente de pe╚Öte ca surs─â principal─â de hran─â.

Noua finan╚Ťare face parte din ini╚Ťiativa Vibrant Oceans lansat─â de Bloomberg ├«n 2014. Patricia Harris, director Bloomberg Philantropies, a declarat c─â a doua faz─â a finan╚Ť─ârii se va concentra ├«n special pe protec╚Ťia coralilor.

Green Report Shop Produse ECO

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â de la Universitatea din Queensland, Australia, au identificat 50 de recife de corali din ├«ntreaga lume care vor fi protejate cu ajutorul finan╚Ť─ârilor. Acestea au fost selectate deoarece au ╚Öanse mai bune s─â fac─â fa╚Ť─â schimb─ârilor climatice ╚Öi poten╚Ťialul de a repopula recifele ├«nvecinate.

Studiu: pescuitul industrial exploateaz─â mai mult de jum─âtate din oceanele lumii

Recifele de corali ofer─â un habitat pentru mai mult de 1 milion de specii marine, ├«ns─â ├«nc─âlzirea global─â duce la dispari╚Ťia lor rapid─â. Conform exper╚Ťilor, ├«n ritmul actual recifele de corali ar putea ├«nregistra un declin de 70-90% p├ón─â ├«n 2050.

ÔÇ×Schimb─ârile climatice sunt o amenin╚Ťare pe termen lung a s─ân─ât─â╚Ťii oceanelor, a╚Öa c─â ne concentr─âm pe a cre╚Öte rezisten╚Ťa recifelor prin examinarea a dou─â pericole imediate ÔÇô practicile de pescuit distructive ╚Öi poluarea. ├Än urm─âtorii patru ani una dintre priorit─â╚Ťile noastre este s─â protej─âm 50 de zone cu recifuri care reprezint─â cel pu╚Ťin 75% dintre speciile de corali. Vrem s─â ne asigur─âm c─â exist─â b─ânci de semin╚Ťe care vor putea repopula alte recife.ÔÇŁ, a declarat Melissa Wright, director al programului pentru oceane din cadrul Bloomberg Philantropies.

Organiza╚Ťia Rare va utiliza fondurile pentru a ├«ncuraja comunit─â╚Ťile de coast─â s─â ├«╚Öi gestioneze propriile resurse. Pesc─âriile artizanale, la scar─â mic─â, reprezint─â aproximativ jum─âtate din capturile totale ale lumii ╚Öi sunt vitale pentru s─ân─âtatea oceanelor, precum ╚Öi pentru s─ân─âtatea oamenilor care depind de pe╚Öte.

├Än ╚Ť─âri ca Brazilia, Indonezia ╚Öi Filipine, Rare a ajutat localnicii s─â se ├«nregistreze pentru a pescui legal ╚Öi s─â ├«╚Öi gestioneze propriile ape. ├Än schimbul dreptului de a pescui exclusiv ├«n anumite zone, ei sunt ruga╚Ťi s─â ├«nfiin╚Ťeze ╚Öi s─â gestioneze sanctuare pentru pe╚Öti, care ajut─â la refacerea stocului.

O analiz─â de cinci ani realizat─â asupra zonelor unde pescuitul a fost interzis ├«n cele trei ╚Ť─âri arat─â c─â biomasa de pe╚Öte a sporit cu 390%. De asemenea, biomasa marin─â din zonele ├«n care pescuitul este permis a crescut cu 110%, conform studiului care va fi publicat ├«n 2019.

Fondurile Bloomberg vor sus╚Ťine de asemenea cel pu╚Ťin 20 de ╚Ť─âri ├«n efortul de a monitoriza pescuitul, folosind platforma online gratuit─â Global Fishing Watch, care utilizeaz─â sateli╚Ťi pentru a monitoriza ├«n timp real 70.000 dintre cele mai mari vase de pescuit ale lumii.

Comentarii

comentarii