Recomandările Forumului Internațional pentru Transporturi pentru infrastructura după carantină

Forumul Internațional pentru Transporturi (ITF) încurajează orașele să dezvolte infrastructură pentru transportul individual ușor, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, pentru a se pregăti de ieșirea din carantină. Astfel de piste pot fi făcute chiar și peste noapte, cu resurse deja existente, cum ar fi conuri de circulație sau stâlpi de plastic.

„Reacționează, repornește și regândește” este îndemnul ITF pentru ca orașele să-și continue activitățile sociale și economice, în ciuda provocărilor legate de starea de sănătate. Forumul Internațional pentru Transporturi este o organizație interguvernamentală, din care fac parte 60 de țări, printre care și România. ITF este singura organizație globală care acoperă toate modurile de transport.

„Mobilitatea în orașele ieșite din carantină va fi diferită de ceea ce a fost înainte. La punctul central al provocării se află modul în care spațiul limitat va fi (re) alocat”, scriu aceștia.

Potrivit unei analize realizate de ITF, utilizarea mijloacelor de transport, a șoselelor sau a trotuarelor a scăzut dramatic de la începerea pandemiei, chiar și în zone unde nu au fost impuse măsuri de limitare a ieșirilor din casă.

Normele impuse pentru distanțarea socială (un metru sau doi, depinde de contextul local și național) au îndepărtat călătorii de transportul public, iar asta va fi în continuare o provocare atunci când orașele vor ieși din carantină și vor încerca să revină la normal.

„Riscul expunerii la virus a transformat cel mai mare plus al transportului în comun – capacitatea de a transporta un număr mare de oameni rapid, eficient și accesibil – într-un dezavantaj. În unele orașe, serviciile de transport public au fost suspendate complet în faza acută a contagiunii, în special în China și India”, se mai arată în raportul Forumului.

Unii au ales deplasările cu mașina, însă mulți au optat pentru mersul pe jos sau cu bicicleta, pentru a evita mersul cu transportul public. Mersul pe jos a devenit modalitatea de transport pe distanțe mici, în cartier, iar bicicleta a fost aleasă pentru călătorii mai lungi, făcute înainte cu autobuzul, tramvaiul sau metroul. În unele țări, transportul cu bicicleta a fost permis numai pentru călătorii strict necesare, în timp ce în altele a fost văzut ca o formă de a face sport, cu beneficii pentru sănătate.

Platformele de micro-mobilitate au asigurat transportul pe perioada crizei, acolo unde au continuat să funcționeze. În Wuhan, de exemplu, bicicletele de închiriat au făcut jumătate din totalul călătoriilor, adică 2,3 milioane de curse în oraș, între 23 ianuarie și 13 martie. În mai toate orașele s-au înregistrat creșteri ale platformelor de închiriat, iar unele dintre aceste rețele au devenit chiar gratuite pentru angajații din domeniile cheie, cum ar fi sistemul medical.

„Nu e de mirare că orașele nu sunt adaptate pentru distanțarea socială impusă de măsurile împotriva Covid-19. Pe trotuarele din multe orașe, de exemplu, nu pot încăpea mai mulți pietoni și să se respecte distanțarea. De aceea, multe orașe au regândit străzile pentru a asigura spațiu între pietoni, bicicliști și utilizatori de alte mijloace de transport ușoare”, au mai scris cei de la ITF.

„Spre deosebire de infrastructura permanentă, pistele de urgență sunt amenajate rapid, uneori peste noapte, fără procese birocratice complicate. Astfel de intervenții necesită resurse existente, cum ar fi conuri de circulație, stâlpi de plastic, separatoare pentru construcții și marcaje temporare ale benzii. De obicei, acestea sunt implementate conform acelorași reguli care se aplică la devierea traficului legat de construcții. Adesea, pietonilor li se oferă spațiu pentru a merge pe jos pe carosabil”, se mai arată în raport.

Recomandări pentru autoritățile publice

  • Nu compromiteți siguranța atunci când implementați rapid infrastructură de urgență pentru transportul individual ușor. Mai multe detalii, aici.
  • Conectați infrastructura de urgență la obiectivele pe termen lung. Orașele ar trebui să construiască acum ceea ce își doresc să păstreze mai târziu.
  • Monitorizați utilizarea infrastructurii și extindeți infrastructura pentru transportul individual ușor de urgență, așa cum este necesar după carantină. Infrastructura ușoară poate fi modificată rapid și reutilizată. Autoritățile publice ar trebui să facă acest lucru acolo unde numărul de utilizatori o cer.
  • Luați în considerare upgrade-urile rapide în care nivelurile de utilizare sunt ridicate. „Urgență” nu este sinonim cu „temporar”. Când se respectă pragurile critice sau când sunt cerințe strategice, autoritățile publice ar trebui să modernizeze infrastructura de urgență.
  • Conectați infrastructura de urgență pentru transportul individual ușor la alte măsuri necesare, cum ar fi infrastructura care să asigure accesul la locuri de muncă, asistența medicală, alimente și altele serviciile esențiale.
spot_img

Ultimele știri