FOTO Africa sălbatică, în obiectivul unui fotograf român

in Biodiversitate, fotografi de mediu 19 December 20141,865 Views

Fotograful și cameramanul Cristian Ilea a traversat Sahara de Vest și a dormit în mijlocul animalelor sălbatice din Parcul Național Kruger, unde a reușit să surprindă în imagini lei, elefanți sau gheparzi din Africa de Sud. I-a studiat îndeaproape, prin obiectiv, în timpul unui curs organizat cu sprijinul Animal Planet, iar faptul că a reușit se apropie foarte mult de animale, cu camera, l-a marcat și a devenit un mare susținător al cauzei necuvântătoarelor, mai ales că în România, animalele sunt braconate, fugărite, alungate, agresate, împinse spre teritorii tot mai mici și au nevoie de orice ajutor.

 

Ghepard

 

Ce a însemnat traversarea Saharei de Vest pentru dumneavoastră?

A fost momentul decisiv pentru regăsirea mea ca operator de imagine. A fost ultimul raid “Cu papucii prin deșert”. Un raid umanitar desfășurat între București și Dakar, 10.000 de kilometri, 30 de zile, opt țări, trei Dacii Papuc care au fost donate, două mașini de asistență și un grup interesant. Au rezultat patru episoade ale unui travel difuzat de Televiziunea Romană. Traversarea deșertului, dormitul la “umbra” dunelor de nisip m-au readus în adolescența petrecută “cotrobăind” prin peșterile din Banat și colindând Munții României. De fapt, așa am ajuns să fac fotografie și mai apoi să filmez. Descrierea naturii în multe cuvinte necesită prea mult timp în comparație cu “mesajul” direct al fotografiei. Imaginea a devenit felul meu de a povesti și de a surprinde pentru prieteni, publicul larg, posteritate, un anumit moment reprezentativ pentru a stârni emoții.

 

 Antilopă africană de iarbă


Antilopă africană de iarbă

 

Antilopă de mlaștină

Antilopă de mlaștină

 

Ați ajuns și în Parcul Național african Kruger. Ce v-a impresionat în acest loc celebru pentru numărul mare al animalelor sălbatice?

După experiența cu “papucii”, dorul de Africa și de natura ei a fost de nestăvilit. Am hotărât, în 2008, să particip la un curs de specializare pentru filmarea animalelor sălbatice. A fost un curs organizat de “Wildlife Film Academy” din Africa de Sud, cu sprijinul Animal Planet. Astfel, timp de o lună, m-am pregătit pentru a ști să abordez filmarea animalelor sălbatice. Partea teoretică a cursului s-a desfășurat în Cape Town, Africa de Sud, iar cea practică, 10 zile, în Kruger National Park.

 

 

Care sunt cele mai spectaculoase animale pe care le-ați surprins pe peliculă în aventura africană?

Au fost 10 zile în care la ora 4.00 dimineața, în Parcul Kruger, leii ne dădeau trezirea. Aveau ei ceva de împărțit tocmai lângă tabăra noastră de corturi. Am reușit să filmez animalele ce fac parte din “big five”: leul, elefantul, bivolul, leopardul și rinocerul. Cel mai mult m-a impresionat faptul că am reușit să mă apropii foarte mult de animale. În România, o apropiere la o astfel de distanță este aproape imposibilă. Animalele noastre sunt pățite: braconate, fugărite, alungate, agresate, împinse spre teritorii tot mai mici.

 

Pescărel cu capul gri

Pescărel cu capul gri

 

Prigorie mică

Prigorie mică

 

Poate fi denumit Parcul Kruger o fereastră spre Africa sălbatică?

Da, Parcul Kruger poate fi denumit o fereastră spre Africa sălbatică, în primul rând pentru că este unul dintre cele mai mari parcuri din lume. Se întinde pe o suprafață de 19.600 kilometri pătrați, găzduiește peste 500 de specii de păsări, 147 specii de mamifere, 114 specii de reptile.

 

Şopârlă-curcubeu

Şopârlă-curcubeu

Stârc cu capul negru

Stârc cu capul negru

 

Ce înseamnă să fii fotograf în deșert?

Deșertul, pentru un fotograf sau un cameraman, reprezintă, în primul rând, o amenințare pentru aparatură. Nisipul poate deteriora ireversibil obiectivul său senzorul. Dar dacă treci cu bine peste acest aspect, creativitatea prinde aripi. Mediul diferit de cel cotidian, de acasă, reprezintă o provocare și o binecuvântare pentru ochiul avid de compoziții surprinzătoare și spectaculoase.

 

Pui de antilopă de iarbă

Pui de antilopă de iarbă

 

Antilope Gnu

Antilope  Gnu

Rinocer

Rinocer

 

Care a fost cel mai ingenios camuflaj pe care l-ați folosit într-o sesiune wildlife?

În funcție de particularitățile subiectului, apelez la o gamă variată de echipamente. Ce nu am, închiriez. Ţin minte că m-am folosit de un smoc de stuf din mijlocul unui lac secat în Delta Dunării. Alegerea s-a dovedit inspirată. O gâscă de vară a stat la 15 metri depărtare de mine timp de 45 de minute. Suficient cât să o filmez în detaliu. În Africa, cel mai bun camuflaj este mașina 4×4. Animalele sunt obișnuite cu ea.

 

Elefant

Elefant

Babuin

Babuin

 

Sunteți și un susținător al cauzei vieții sălbatice?

Sunt un pasionat de fotografie și cred în misiunea mea de a povesti celor din jur despre viața sălbatică prin intermediul imaginii. Acest lucru o să se întâmple de acum înainte și cu ajutorul proiectului meu de suflet www.wildliferomania.com.

 

Ţestoasă verde de mare

Ţestoasă verde de mare

 

Cum credeți că afectează omul viața sălbatică?

Prin braconaj, invadarea habitatului, tăierile “fără cap” ale pădurilor, prin microhidrocentralele amplasate doar pentru certificatele verzi, prin captările excesive ale cursurilor râurilor, exploatările cu cianuri, suprapășunatul, folosirea excesivă a pesticidelor și lista poate continua. Toate aceste lucruri produc dezechilibre grave și uneori ireversibile asupra mediului și asupra semenilor noștri necuvântători.

 

Peștii clovn

Peștii clovn

 

Cât de greu este să realizezi un documentar wildlife?

Un documentar de tip wildlife costa de trei ori mai mult decât un documentar clasic. Asta, în primul rând pentru că animalul sălbatic nu vine la cadru când vrea regizorul sau cameramanul. Poți să aștepți săptămâni și chiar luni până să filmezi cadrul dorit. Tot acest timp “pierdut” costă. Mai apoi, cunoașterea comportamentului animalului pe care urmează să-l filmezi necesită destul de mult timp și specialiști în biodiversitate. De asemenea, echipamentul de filmare pentru un documentar de tip wildlife este foarte costisitor. Obiectivele speciale, echipamentul pentru filmat pe timp de noapte, camerele cu senzori, toate costă enorm.

 

Flamingo

Flamingo

 

Care sunt particularitățile fotografiei wildlife?

Fotografia wildlife presupune, în primul rând, să ai o doză suficientă de răbdare. Mai apoi, necesită cunoștințe despre comportamentul animalelor. Desigur, tehnica joacă un rol esențial în rezultatul final. Cred, însă, că cel mai important lucru este etica. Modul în care interacționam cu animalul sălbatic este decisiv pentru comportamentul natural al acestuia și pentru șansa de a-l găsi în același loc și la următoarea ședință foto.

 

Cocor încoronat

Cocor încoronat

 

Sunt românii pe harta fotografilor profesioniști wildlife?

Am avut șansa să întâlnesc cameramani și fotografi cu experiență în Africa. Ei pot spune că fac parte dintr-o industrie bine pusă la punct. Noi, în România, suntem încă la început și, în nici un caz, nu suntem pe harta profesioniștilor de documentare wildlife. Spre bucuria mea, următoarele proiecte în România se vor bucura și de suportul prietenilor din Africa. În ziua de azi, totul este imagine. Televiziunea, internetul, rețelele de socializare nu mai pot exista fără imagine. Imaginea este cea care convinge și cea care certifică. Acesta și motivul pentru care am demarat proiectul Wildlife România.

Citește și:

FOTO Povestea Deltei Văcărești, în imagini

FOTO Fotograful oficial al acvilelor și lopătarilor sau viața printre păsări

FOTO O plimbare prin pădurile virgine ale României, care deține 65% din pădurile neatinse de om din Europa

 

Comentarii

comentarii