Frumuse╚Ťe toxic─â – Substan╚Ťele chimice toxice din cosmetice ╚Öi impactul lor asupra mediului ├«nconjur─âtor

in Frumuse╚Ťe toxic─â, Recomandate, Seriale 22 August 2018 332 Views

Cosmeticele sunt parte integrant─â din via╚Ťa noastr─â, ne baz─âm pe ele zilnic pentru a ne cur─â╚Ťa ╚Öi ├«ntre╚Ťine corpul. ├Äns─â majoritatea acestora con╚Ťin substan╚Ťe chimice periculoase care ajung, din b─âile noastre, ├«n r├óuri ╚Öi oceane.┬áUn serial marca Green Report despre produsele de ├«ngrijire personal─â ╚Öi substan╚Ťele toxice din ele, impactul lor asupra mediului ╚Öi alternative naturale.┬á

Plasticul din ambalaje și micro-particulele, o sursă majoră de poluare

Majoritatea produselor cosmetice de pe pia╚Ť─â au ambalaje din plastic. Acestea contribuie semnificativ la problema major─â a polu─ârii cu plastic. ├Än Rom├ónia, multe dintre ambalaje ajung in r├óuri, apoi ├«n Marea Neagr─â. Am vorbit cu reprezentan╚Ťii Ministerului Apelor ╚Öi P─âdurilor despre situa╚Ťia ├«n ╚Ťara noastr─â.

ÔÇ×Macro-plasticele, cele care se v─âd cu ochiul liber ╚Öi care se constituie ├«n ÔÇ×de╚Öeuri de plasticÔÇŁ, sunt omniprezente, de la depozitarea lor pe malurile sau pantele r├óurilor, lucii de ap─â ╚Öi ├«n multe alte tipuri de ecosisteme, de╚Öi anual se realizeaz─â ac╚Ťiunii de igienizare a malurilor ╚Öi cursurilor de ap─â de┬á autorit─â╚Ťile bazinale de ap─â. Totu╚Öi, fenomenul nu dispare, din cauza depozit─ârii incorecte a acestora de popula╚Ťie, f─âcut─â f─âr─â inten╚Ťie sau din lipsa unei culturi eco-civice.ÔÇŁ

O dată ajunse în mediul natural, ambalajele pot îmbolnăvi sau omorî animalele, de la păsări marine la pești care ajung să înghită deșeurile.

ÔÇťMacro-plasticele (buc─â╚Ťile mari de plastic) pot bloca branhiileorganismelor acvatice, de la balene p├ón─â la pe╚Öti, sau pot afecta digestia dac─â sunt ├«nghi╚Ťite ╚Öi astfel de fenomene pot fi v─âzute cu ochiul liber,├«n┬ár├óuri, m─âri sau oceane.ÔÇŁ

├Än cadrul Plastic Free July, colegii mei au c─âutat alternative f─âr─â plastic la produsele de ├«ngrijire personal─â, pute╚Ťi afla mai multe aici.

Particulele de micro-plastic sunt o alt─â surs─â de poluare cu consecin╚Ťe dezastruoase. Sunt considerate micro-plastic particulele mai mici de 5 mm. Ele provin din descompunerea buc─â╚Ťilor mai mari, dar ╚Öi din diverse produse, printre care cele de ├«ngrijire, de cur─â╚Ťare, sau ├«mbr─âc─âminte. ├Än industria cosmetic─â, sunt folosite ├«n s─âpunuri, past─â de din╚Ťi, scrub-uri de fa╚Ť─â, spum─â de baie, ╚Öampoane ╚Öi dezinfectante de m├óini. Ele ├«nlocuiesc exfoliante naturale ca ov─âzul, piatr─â ponce sau s├ómburi de cais─â, ╚Öi au uneori rol decorativ. Materialul cel mai des folosit pentru micro-plastice este polietilena.

Din cauza dimensiunilor reduse, sunt greu de captat ╚Öi ajung ├«n r├óuri, m─âri ╚Öi oceane. Sunt foarte rezistente la degradare, ╚Öi nu se cunoa╚Öte ├«nc─â o metod─â sigur─â de a le scoate din ap─â. Sunt ├«nghi╚Ťite frecvent de animale marine, sau sunt absorbite ├«n organismele lor. Pe l├óng─â pericolul de blocaj intestinal ╚Öi sufocare, animalele sufer─â deseori ╚Öi de tulbur─âri grave de fertilitate.

Conform lui Victor Sandu, director general Apele Rom├óne, consumatorii ÔÇ×[…] trebuie con╚Ötientiza╚Ťi ╚Öi implica╚Ťi ├«n procesul de gestionare a de╚Öeurilor din material plastic. ├Än acest sens, produc─âtorii trebuie s─â pun─â la dispozi╚Ťia publicului informa╚Ťii cu privire la posibilit─â╚Ťile de reutilizare sau de reciclare a unui produs, implic├ónd activ popula╚Ťia ├«n campanii de reciclare.ÔÇŁ

Ministerul Apelor ╚Öi P─âdurilor ne-a informat c─â ÔÇťRom├ónia va derula un studiu extins ├«n┬áanul 2019, al─âturi de celelalte ╚Ť─âri dun─ârene, c├ónd va monitoriza situa╚Ťia plasticelor ├«n Dun─âre, de la izvoare p├ón─â la v─ârsare ╚Öi ├«n afluen╚Ťi, ├«n cadrul celei de a 4-a expedi╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice multina╚Ťionale pe Dun─âre.ÔÇŁ Ei ne recomand─â:

ÔÇť-utilizarea de detergen╚Ťi, cosmetice ╚Öi produse de ├«ngrijire personal─â ale c─âror etichete con╚Ťin detalii clare privind viteza de degradare ├«nmediu; amintim c─â exist─â o aplica╚Ťie creat─â ├«n colaborare cu Autoritatea Na╚Ťional─â pentru Protec╚Ťia Consumatorului care detecteaz─â, pe baza informa╚Ťilor de pe etichet─â, dac─â produsul con╚Ťine substan╚Ťe ╚Öi concentra╚Ťii permise de legisla╚Ťie. Aceast─â aplica╚Ťie este utilizabil─â pe orice platform─â de telefonie mobil─â ╚Öi ├«ncurajeaz─â consumul de produse c├ót mai ecologice ╚Öi degradabile;
– ac╚Ťiunea sus╚Ťinut─â de con╚Ötientizare a popula╚Ťiei privind depozitarea corect─â a plasticelor;
– implicarea tuturor factorilor de formare ÔÇô ╚Öcoal─â, ONG-uri, firme produc─âtoare ÔÇô de a cre╚Öte gradul de informare privind importan╚Ťa informa╚Ťilor de pe etichete, care precizeaz─â viteza de degradare ├«n mediu.ÔÇŁ

Substan╚Ťele toxice din cosmetice ├«mboln─âvesc mediul natural

La o privire mai atent─â, descoperim c─â produsele de ├«ngrijire personal─â con╚Ťin surprinz─âtor de multe substan╚Ťe de o siguran╚Ť─â ├«ndoielnic─â. Numeroase studii din ultimii ani le-au asociat cu afec╚Ťiuni grave ale organismului uman, cauz├ónd boli grave ╚Öi ├«n r├óndul animalelor expuse, ├«n special cele acvatice. Printre ingredientele cele mai d─âun─âtoare naturii se afl─â:

Ftala╚Ťi

Sunt folosi╚Ťi mai ales ├«n oja de unghii (dibutil ftalat, DBP), parfumuri ╚Öi lo╚Ťiuni de corp (dietil ftalat, DEF), fixative (dimetil ftalat, DMP). De multe ori, prezen╚Ťa lor nu este marcat─â pe etichete. Odat─â ajun╚Öi ├«n ap─â, ftala╚Ťii afecteaz─â o mul╚Ťime de specii marine. Au fost asocia╚Ťi cu sc─âderi de popula╚Ťie ale animalelor ╚Öi planctonului, tulbur─âri de cre╚Ötere, reproducere, biologice, de comportament ├«n pe╚Öti, precum ╚Öi muta╚Ťii genetice ├«n r├óndul popula╚Ťiei de amfibieni ╚Öi cancer.

p-Fenilendiamin─â

Substan╚Ť─â derivat─â din gudron de c─ârbune, este folosit─â ├«n rujuri ╚Öi vopsele de p─âr. Este letal─â pentru multe specii acvatice ╚Öi plancton. Cauzeaz─â tulbur─âri de comportament ├«n pe╚Öti ╚Öi efecte nocive pe termen lung asupra vie╚Ťii acvatice.

Triclosan

Acest agent antibacterian este folosit ├«n numeroase produse, printre care lo╚Ťiuni de cur─â╚Ťare, geluri de du╚Ö, paste de din╚Ťi, deodorant ╚Öi detergent de rufe. Este foarte toxic pentru alge ╚Öi alte vie╚Ťuitoare acvatice. Cauzeaz─â deregl─âri ale sistemului endocrin, care la r├óndul lor afecteaz─â sistemul reproduc─âtor ╚Öi dezvoltarea. Fiind o substan╚Ť─â antibacterian─â prevalent─â ├«n mediul ├«nconjur─âtor, contribuie la apari╚Ťia bacteriilor rezistente la antibiotice.

BHA/BHT

Sunt antioxidan╚Ťi sintetici folosi╚Ťi ├«n creme, lo╚Ťiuni hidratante, rujuri. Sunt extrem de toxici pentru via╚Ťa acvatic─â. Cauzeaz─â cancer, deregl─âri ale sistemului endocrin ╚Öi reproduc─âtor ╚Öi afecteaz─â cre╚Öterea plantelor. Prezint─â risc crescut din cauza poten╚Ťialului de bioacumulare.

Dietanolamin─â (DEA)

Este un corector de aciditate ├«nt├ólnit ├«n aproape toate produsele de ├«ngrijire. Are risc ridicat de bioacumulare. Este toxic pentru via╚Ťa s─âlbatic─â, cauz├ónd boli ale ficatului, ale rinichilor, irita╚Ťii modific─âri hematologice. C├ónd interac╚Ťioneaz─â cu nitra╚Ťi formeaz─â nitrosamin─â, substan╚Ť─â extrem de toxic─â ╚Öi cancerigen─â pentru oameni, animale ╚Öi plante.

1,4 dioxan

Contamineaz─â alte ingrediente, ca Sodium Laureth Sulfate sau siloxan, ├«n timpul procesului de fabrica╚Ťie. Ajunge ├«n numeroase cosmetice, ca ╚Öampoane, creme, lo╚Ťiuni de cur─â╚Ťare sau spumante de baie. Este cancerigen ╚Öi provoac─â tulbur─âri ale sistemului endocrin, boli de ficat ╚Öi de rinichi. Polueaz─â apa de b─âut, nefiind biodegradabil.

Conform Ministerului Apelor ╚Öi P─âdurilor, ÔÇ×Cele mai periculoase chimicale sunt cele care nu au efecte severe imediate, dar care nu se degradeaz─â ╚Öi se acumuleaz─â ├«n organismele vii sau care modific─â procese metabolice, de reproducere sau de refacere celular─â. Aceste substan╚Ťe, numite ÔÇ×substan╚Ťe prioritareÔÇŁ, din cauza caracteristicilor de persisten╚Ť─â, toxicitate ╚Öi bioacumulare, sunt sever restric╚Ťionate din a ajunge ├«n┬á resursele de ap─â ╚Öi, implicit, ├«n apa brut─â ╚Öi sunt incluse ├«n┬áample programe de monitorizare na╚Ťional─â, prev─âzute ├«n┬á HG 570/2016 ╚Öi HG 859/2016, ale c─âror rezultate conduc la decizii tehnice ╚Öi financiare de reducere a riscului de expunere.ÔÇŁ Pe list─â figureaz─â ╚Öi ftala╚Ťii.

Practici de business nesustenabile duc la supraexploatarea resurselor naturale

Pe rafturi g─âsim numeroase produse promovate ca naturale. Industria cosmetic─â urmeaz─â cererea publicului ╚Öi folose╚Öte c├óteva ingrediente naturale, de╚Öi de multe ori nu le scoate pe cele nocive. ├Äns─â un volum imens de produse fabricate ├«n cel mai scurt timp vine cu un mare cost. Multe din companiile cunoscute au fost asociate cu exploatarea resurselor planetei, de la minerit la agricultur─â, dezechilibrarea ecosistemelor, poluarea cu pesticide ╚Öi ├«nc─âlcarea drepturilor omului prin angajarea minorilor din ╚Ť─âri s─ârace ├«n mine ╚Öi ferme.

Un alt aspect este testarea cosmeticelor pe animale pentru a verifica siguran╚Ťa produselor. De╚Öi exist─â teste mai eficiente care nu implic─â animale pentru a testa substan╚Ťele, experimentele pe animale continu─â ╚Öi duc la moartea a aproximativ 500.000 de ╚Öoareci, iepuri, ╚Öobolani ╚Öi porci de guinea. Metoda este arhaic─â ╚Öi supune animalele la chinuri ├«ngrozitoare. De cele mai multe ori, acestea nu primesc niciun fel de analgezic, iar la sf├ór╚Öitul testelor sunt omor├óte, de obicei prin decapitare, asfixiere sau ruperea g├ótului.

vegis.ro

Alege branduri care au sigla cruelty-free și educă-te despre brandurile care încă testează pe animale.

├Än urm─âtorul episod vom vorbi despre produsele de ├«ngrijire personal─â, substan╚Ťele periculoase din ele ╚Öi efectul asupra s─ân─ât─â╚Ťii umane.

Comentarii

comentarii