Frumusețe toxică – Substanțele chimice toxice din cosmetice și impactul lor asupra mediului înconjurător

in Frumusețe toxică, Recomandate, Seriale 22 August 2018 264 Views

Cosmeticele sunt parte integrantă din viața noastră, ne bazăm pe ele zilnic pentru a ne curăța și întreține corpul. Însă majoritatea acestora conțin substanțe chimice periculoase care ajung, din băile noastre, în râuri și oceane. Un serial marca Green Report despre produsele de îngrijire personală și substanțele toxice din ele, impactul lor asupra mediului și alternative naturale. 

Plasticul din ambalaje și micro-particulele, o sursă majoră de poluare

Majoritatea produselor cosmetice de pe piață au ambalaje din plastic. Acestea contribuie semnificativ la problema majoră a poluării cu plastic. În România, multe dintre ambalaje ajung in râuri, apoi în Marea Neagră. Am vorbit cu reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor despre situația în țara noastră.

„Macro-plasticele, cele care se văd cu ochiul liber și care se constituie în „deșeuri de plastic”, sunt omniprezente, de la depozitarea lor pe malurile sau pantele râurilor, lucii de apă și în multe alte tipuri de ecosisteme, deși anual se realizează acțiunii de igienizare a malurilor și cursurilor de apă de  autoritățile bazinale de apă. Totuși, fenomenul nu dispare, din cauza depozitării incorecte a acestora de populație, făcută fără intenție sau din lipsa unei culturi eco-civice.”

O dată ajunse în mediul natural, ambalajele pot îmbolnăvi sau omorî animalele, de la păsări marine la pești care ajung să înghită deșeurile.

“Macro-plasticele (bucățile mari de plastic) pot bloca branhiileorganismelor acvatice, de la balene până la pești, sau pot afecta digestia dacă sunt înghițite și astfel de fenomene pot fi văzute cu ochiul liber,în râuri, mări sau oceane.”

În cadrul Plastic Free July, colegii mei au căutat alternative fără plastic la produsele de îngrijire personală, puteți afla mai multe aici.

Particulele de micro-plastic sunt o altă sursă de poluare cu consecințe dezastruoase. Sunt considerate micro-plastic particulele mai mici de 5 mm. Ele provin din descompunerea bucăților mai mari, dar și din diverse produse, printre care cele de îngrijire, de curățare, sau îmbrăcăminte. În industria cosmetică, sunt folosite în săpunuri, pastă de dinți, scrub-uri de față, spumă de baie, șampoane și dezinfectante de mâini. Ele înlocuiesc exfoliante naturale ca ovăzul, piatră ponce sau sâmburi de caisă, și au uneori rol decorativ. Materialul cel mai des folosit pentru micro-plastice este polietilena.

Din cauza dimensiunilor reduse, sunt greu de captat și ajung în râuri, mări și oceane. Sunt foarte rezistente la degradare, și nu se cunoaște încă o metodă sigură de a le scoate din apă. Sunt înghițite frecvent de animale marine, sau sunt absorbite în organismele lor. Pe lângă pericolul de blocaj intestinal și sufocare, animalele suferă deseori și de tulburări grave de fertilitate.

Conform lui Victor Sandu, director general Apele Române, consumatorii „[…] trebuie conștientizați și implicați în procesul de gestionare a deșeurilor din material plastic. În acest sens, producătorii trebuie să pună la dispoziția publicului informații cu privire la posibilitățile de reutilizare sau de reciclare a unui produs, implicând activ populația în campanii de reciclare.”

Ministerul Apelor și Pădurilor ne-a informat că “România va derula un studiu extins în anul 2019, alături de celelalte țări dunărene, când va monitoriza situația plasticelor în Dunăre, de la izvoare până la vărsare și în afluenți, în cadrul celei de a 4-a expediții științifice multinaționale pe Dunăre.” Ei ne recomandă:

“-utilizarea de detergenți, cosmetice și produse de îngrijire personală ale căror etichete conțin detalii clare privind viteza de degradare înmediu; amintim că există o aplicație creată în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului care detectează, pe baza informaților de pe etichetă, dacă produsul conține substanțe și concentrații permise de legislație. Această aplicație este utilizabilă pe orice platformă de telefonie mobilă și încurajează consumul de produse cât mai ecologice și degradabile;
– acțiunea susținută de conștientizare a populației privind depozitarea corectă a plasticelor;
– implicarea tuturor factorilor de formare – școală, ONG-uri, firme producătoare – de a crește gradul de informare privind importanța informaților de pe etichete, care precizează viteza de degradare în mediu.”

Substanțele toxice din cosmetice îmbolnăvesc mediul natural

La o privire mai atentă, descoperim că produsele de îngrijire personală conțin surprinzător de multe substanțe de o siguranță îndoielnică. Numeroase studii din ultimii ani le-au asociat cu afecțiuni grave ale organismului uman, cauzând boli grave și în rândul animalelor expuse, în special cele acvatice. Printre ingredientele cele mai dăunătoare naturii se află:

Ftalați

Sunt folosiți mai ales în oja de unghii (dibutil ftalat, DBP), parfumuri și loțiuni de corp (dietil ftalat, DEF), fixative (dimetil ftalat, DMP). De multe ori, prezența lor nu este marcată pe etichete. Odată ajunși în apă, ftalații afectează o mulțime de specii marine. Au fost asociați cu scăderi de populație ale animalelor și planctonului, tulburări de creștere, reproducere, biologice, de comportament în pești, precum și mutații genetice în rândul populației de amfibieni și cancer.

p-Fenilendiamină

Substanță derivată din gudron de cărbune, este folosită în rujuri și vopsele de păr. Este letală pentru multe specii acvatice și plancton. Cauzează tulburări de comportament în pești și efecte nocive pe termen lung asupra vieții acvatice.

Triclosan

Acest agent antibacterian este folosit în numeroase produse, printre care loțiuni de curățare, geluri de duș, paste de dinți, deodorant și detergent de rufe. Este foarte toxic pentru alge și alte viețuitoare acvatice. Cauzează dereglări ale sistemului endocrin, care la rândul lor afectează sistemul reproducător și dezvoltarea. Fiind o substanță antibacteriană prevalentă în mediul înconjurător, contribuie la apariția bacteriilor rezistente la antibiotice.

BHA/BHT

Sunt antioxidanți sintetici folosiți în creme, loțiuni hidratante, rujuri. Sunt extrem de toxici pentru viața acvatică. Cauzează cancer, dereglări ale sistemului endocrin și reproducător și afectează creșterea plantelor. Prezintă risc crescut din cauza potențialului de bioacumulare.

Dietanolamină (DEA)

Este un corector de aciditate întâlnit în aproape toate produsele de îngrijire. Are risc ridicat de bioacumulare. Este toxic pentru viața sălbatică, cauzând boli ale ficatului, ale rinichilor, iritații modificări hematologice. Când interacționează cu nitrați formează nitrosamină, substanță extrem de toxică și cancerigenă pentru oameni, animale și plante.

1,4 dioxan

Contaminează alte ingrediente, ca Sodium Laureth Sulfate sau siloxan, în timpul procesului de fabricație. Ajunge în numeroase cosmetice, ca șampoane, creme, loțiuni de curățare sau spumante de baie. Este cancerigen și provoacă tulburări ale sistemului endocrin, boli de ficat și de rinichi. Poluează apa de băut, nefiind biodegradabil.

Conform Ministerului Apelor și Pădurilor, „Cele mai periculoase chimicale sunt cele care nu au efecte severe imediate, dar care nu se degradează și se acumulează în organismele vii sau care modifică procese metabolice, de reproducere sau de refacere celulară. Aceste substanțe, numite „substanțe prioritare”, din cauza caracteristicilor de persistență, toxicitate și bioacumulare, sunt sever restricționate din a ajunge în  resursele de apă și, implicit, în apa brută și sunt incluse în ample programe de monitorizare națională, prevăzute în  HG 570/2016 și HG 859/2016, ale căror rezultate conduc la decizii tehnice și financiare de reducere a riscului de expunere.” Pe listă figurează și ftalații.

Practici de business nesustenabile duc la supraexploatarea resurselor naturale

Pe rafturi găsim numeroase produse promovate ca naturale. Industria cosmetică urmează cererea publicului și folosește câteva ingrediente naturale, deși de multe ori nu le scoate pe cele nocive. Însă un volum imens de produse fabricate în cel mai scurt timp vine cu un mare cost. Multe din companiile cunoscute au fost asociate cu exploatarea resurselor planetei, de la minerit la agricultură, dezechilibrarea ecosistemelor, poluarea cu pesticide și încălcarea drepturilor omului prin angajarea minorilor din țări sărace în mine și ferme.

Un alt aspect este testarea cosmeticelor pe animale pentru a verifica siguranța produselor. Deși există teste mai eficiente care nu implică animale pentru a testa substanțele, experimentele pe animale continuă și duc la moartea a aproximativ 500.000 de șoareci, iepuri, șobolani și porci de guinea. Metoda este arhaică și supune animalele la chinuri îngrozitoare. De cele mai multe ori, acestea nu primesc niciun fel de analgezic, iar la sfârșitul testelor sunt omorâte, de obicei prin decapitare, asfixiere sau ruperea gâtului.

vegis.ro

Alege branduri care au sigla cruelty-free și educă-te despre brandurile care încă testează pe animale.

În următorul episod vom vorbi despre produsele de îngrijire personală, substanțele periculoase din ele și efectul asupra sănătății umane.

Comentarii

comentarii