Organizatia World Wide Fund for Nature (WWF – Fondul Global pentru Natura) e in razboi deschis cu Uniunea Europeana, si in particular cu Romania, pentru planurile de dezvoltare a navigatiei pe Dunare.
Acestea prevad masuri cum ar fi construirea de baraje submerse sau largirea senalului navigabil prin inundarea ostroavelor. In opinia reprezentantilor WWF – cea mai importanta organizatie neguvernamentala internationala in domeniul conservarii naturii, cu proiecte aflate in derulare in peste 100 de tari -, UE va da o lovitura cu consecinte ireparabile ecosistemului dunarean.
Conform unui studiu comandat de WWF si realizat de specialisti din Ungaria, dat recent publicitatii, efectele lucrarilor preconizate pentru sporirea capacitatii de transport pe cel mai important fluviu european vor duce la pierderea a 1.000 km de zone umede, aflate de-a lungul acestuia.
Consecinte: cresterea riscurilor de inundatii, imputinarea resurselor de apa potabila si distrugerea unor zone de reproducere naturala pentru fauna piscicola. Problemele au fost semnalate oficialilor europeni, dar Bruxelles-ul evita sa se pronunte. Oficialii europeni au ales sa nu raspunda si solicitarii scrise a ziarului Gandul pe aceasta tema, formulata in urma cu 3 saptamani.
Studiul WWF arata ca nici nu se tine cont de tendintele economice, respectiv de cererea din partea sectorului industrial, care determina volumul transportului fluvial. Se da exemplul Austriei, unde volumul transporturilor pe Dunare este de 12 milioane tone anual, in timp ce capacitatea actuala este de aproximativ 90 milioane tone.
Cazul Romaniei difera, din acest punct de vedere. Capacitatea de transport este, evident, sub necesar, iar masuri de remediere a situatiei trebuie luate. WWF accepta acest fapt, dar critica solutiile alese. Un studiu realizat de Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OECD), in 2006, estimeaza o crestere medie a transportului pe senalul romanesc al Dunarii, de la 16 la 20-25 milioane tone, ajungandu-se la 4 convoaie de barje, zilnic. Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor (MT), a cerut fonduri ISPA pentru lucrari care sa creasca volumul de transport in zona Calarasi-Braila.
Proiectul romanesc, realizat de Trapec si Tractebel, risca, spun cei de la WWF, sa distruga una dintre cele mai importante cai de migratie pentru sturioni (bratul Borcea, prin care migreaza, pentru a-si depune ponta, 90% dintre sturioni) si sa afecteze locurile de depunere a icrelor pentru multe specii de pesti. Sunt amenintate inclusiv ostroave aflate in zona Calarasi, cu o biodiversitate exceptionala, incluse in reteaua europeana de arii protejate si conservate cu ajutorul fondurilor europene. „Inchiderea bratelor laterale va duce la colmatarea canalelor, ostroavele lipindu-se de acestea in urma sedimentarilor”, explica Orieta Hulea, coordonator Program la WWF.
Autoritatile au respins solutiile alternative, cu impact scazut asupra mediului si chiar mai ieftine, prevalandu-se de faptul ca WWF nu prezenta documentatia tehnica completa. De exemplu, pe bratul Borcea, barajul submers scump poate fi inlocuit foarte bine cu un ostrov artificial. Or, corect ar fi fost ca documentatia sa fie intocmita de consultantul angajat de minister, intrucat in acest scop s-au alocat fonduri europene nerambursabile.
Ministerul Transporturilor a refuzat sa raspunda intrebarilor noastre pe aceasta tema, in termenul legal prevazut pentru transmiterea informatiilor de interes public. Purtatorul de cuvant al ministerului ne-a comunicat ca oficialii de la Directia Navala trateaza solicitarea noastra ca pe o… petitie, si astfel, considera ca nu trebuie sa se conformeze prevederilor Legii 544 din 2001.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
