Marea pata de gunoi din Oceanul Pacific continua sa se mareasca, potrivit biologilor marini si specialistilor americani, citati de San Francisco Chronicle. Aceasta a ajuns de doua ori mai mare decat Texas-ul, cantareste 3,5 milioane de tone si contine 80% mase plastice. Pata este vazuta foarte rar, din cauza , curentilor de apa care o tot plimba intre San Francisco si Hawaii.
A inceput sa se formeze acum o jumatate de secol si la fiecare 10 ani, suprafata i se mareste de zece ori. In unele portiuni, diametrul depaseste 2.500 de kilometri, iar adancimea trece de 30 de metri. Insula contine tot felul de deseuri, de la cutii si periute de dinti, pana la navoade pescaresti. Ambalajele au ajuns in ocean prin sistemul de canalizare, purtate de curenti.
Plasticul ucigas
Confundand plasticul din pata de gunoi cu prada, multe pasari si puii lor au murit. Dar nu numai ele. Broastele confunda cel mai adesea bucatile de plastic, cu meduzele. Din cauza ingerarii de plastic, cel putin 267 de specii marine au avut de suferit, arata un raport al Greenpeace International. Ecosistemul marin este si el afectat, in special din cauza faptului ca fragmentele de plastic transporta plantele si animalele mai mici afara din habitatul lor. Insa nu toata cantitatea de plastic deversata in ape pluteste: 70% se scufunda.
Cercetatorii olandezi au numarat in jur de 110 bucati de resturi de gunoi pentru fiecare kilometru patrat si un uimitor numar de 600.000 de tone de gunoi doar in Marea Nordului. Chiar daca aceste deseuri se scufunda, ele raman nocive pentru vietuitoarele din adancime. Plasticului confectionat pe baza de petrol ii trebuie zeci de ani pentru a incepe sa se degradeze. Potrivit Greenpeace International, in fiecare an sunt produse 100 de milioane de tone de plastic, dintre care 10% ajung in apele marilor si oceanelor. O singura sticla de plastic de un litru se poate fragmenta in mai multe particule pe care le putem pune pe fiecare mila de plaja din lume.
Gunoaiele provin de la cele cateva insule din Pacific. S-au strans astfel, ajutate de curenti. Partea sub-tropicala a oceanului acopera o zona larga unde curentii de apa se misca intr-o spirala inversa acelor de ceasornic, iar vanturile sunt slabe. Platforma cu deseuri intr-o zona indepartata de traseele de navigatie. Dealtfel, pescarii se feresc de ea fiindca ii poate bloca in ape. In zona au supravietuit in zona doar cateva mamifere marine mari si unele specii de pesti.
Pentru mai multe informatii vizitati Gandul
