Ghe╚Ťarii din nordul ╚Öi sudul lumii se topesc ├«ntr-un ritm f─âr─â precedent

in Biodiversitate 14 May 201821 Views

Ghe╚Ťarii din Alaska ╚Öi Patagonia se topesc ├«ntr-un ritm f─âr─â precedent din cauza schimb─ârilor climatice, contribuind la cre╚Öterea nivelului m─ârii.

Agen╚Ťia Spa╚Ťial─â European─â (ESA) a cartografiat ├«n am─ânunt retragerea ghe╚Ťii din Patagonia, unde unii ghe╚Ťari se topesc ├«n cel mai rapid ritm din lume. ESA a dezv─âluit c─â ├«ntre 2011 ╚Öi 2017, c├ómpurile de ghea╚Ť─â aflate pe continentul sud-american s-au retras la o rat─â mai mare de 21 miliarde de tone metrice pe an, ad─âug├ónd 0.06 milimetri la nivelul global al m─ârii.

Luca Foresta, cercet─âtor la Universitatea din Edinburgh, a declarat c─â ghea╚Ťa din Patagonia a ├«nregistrat o sub╚Ťiere la scar─â larg─â, ├«n special ├«n nordul regiunii,┬á├«n perioada studiat─â.

ÔÇ×De exemplu, ghe╚Ťarul Jorge Montt, care curge ├«n ocean, s-a retras 2.5 kilometri ╚Öi a pierdut ├«n jur de 2.2 gigatone de ghea╚Ť─â anual, iar ghe╚Ťarul Upsala, care se termin─â la un lac, a pierdut 2.68 Gt pe an. ├Än contrast, Pio XI, cel mai mare ghe╚Ťar din America de Sud, a avansat ╚Öi a acumulat mas─â la o rat─â de aproximativ 0.67 Gt pe an.ÔÇŁ

Autorii studiului au atras aten╚Ťia c─â topirea ghe╚Ťii din Patagonia a contribuit cu aproximativ 15% la pierderea total─â de mas─â de la ghe╚Ťari ╚Öi calote glaciare ├«n primul deceniu al acestui secol. Conform ESA, acest lucru se ├«nt├ómpl─â pentru c─â temperaturile sunt relativ ridicate ╚Öi ghe╚Ťarii din regiune se termin─â de obicei ├«n fiorduri ╚Öi lacuri care accelereaz─â topirea acestora ╚Öi le gr─âbe╚Öte alunecarea.

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au ob╚Ťinut informa╚Ťiile utiliz├ónd o tehnic─â nou─â de procesare a datelor de la satelitul CryoSat, care monitorizeaz─â volumul ghe╚Ťii. Noua metod─â ofer─â mai multe detalii privind schimb─ârile ghe╚Ťii glaciare.

├Änc─âlzirea tropicelor afecteaz─â ghe╚Ťarii din Alaska

├Än Alaska, cre╚Öterea temperaturilor a dus la topirea ghe╚Ťarilor din Parcul Na╚Ťional Denali ├«n cel mai rapid ritm din ultimii 400 de ani.

Green Report Shop Transport ECO

Cercet─âtorii americani de la Dartmouth College, Universitatea din Maine ╚Öi Universitatea din New Hampshire au examinat carote de ghea╚Ť─â ob╚Ťinute din v├órful muntelui Hunter ├«n iunie 2013. Carotele de ghea╚Ť─â au oferit informa╚Ťii legate de temperaturi ╚Öi condi╚Ťii de clim─â de pe munte dat├ónd ├«nc─â de la mijlocul secolulului al 17-lea. De exemplu, benzi ├«ntunecate de ghea╚Ť─â f─âr─â bule de aer arat─â c─â ghea╚Ťa s-a topit ├«n verile precedente ├«nainte de a re-├«nghe╚Ťa.

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au descoperit c─â verile din regiune sunt cu cel pu╚Ťin 2.2-3.6 grade Celsius mai calde acum dec├ót verile din secolele 18, 19 ╚Öi ├«nceputul secolului 20. ├Än plus, temperaturile ├«n cre╚Ötere determin─â topirea a de 60 de ori mai mult─â z─âpdad─â de pe muntele Hunter dec├ót la ├«nceputul Revolu╚Ťiei Industriale.

Cercet─âtorii cred c─â regiunea tropical─â a Oceanului Pacific, care se ├«nc─âlze╚Öte din cauza emisiilor de gaze cu efect de ser─â, contribuie la topirea f─âr─â precedent a ghe╚Ťarilor muntelui Hunter. Temperaturile crescute din tropice duc la presiuni atmosferice mai ridicate ╚Öi mai multe zile ├«nsorite ├«n lan╚Ťurile muntoase din Alaska, contribuind la o topire accentuat─â a ghe╚Ťarilor ├«n timpul verii.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Bra╚Öov ╚Öi a terminat Facultatea de Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii. Scrie, face fotografii pe film ╚Öi viseaz─â la o lume ├«n care omul ├«╚Öi re├«ntoarce sufletul c─âtre natur─â.

Comentarii

comentarii