Greenpeace România: Planul propus de România referitor la energie și climă, dăunător, lipsit de ambiție și penalizat de Comisia Europeană

in COP21, Energie, Legislatie 19 June 2019 132 Views

Recomandările Comisiei Europene pentru planul național integrat privind energia și clima (PNIESC) al României, care vizează  perioada 2021-2030, sunt foarte tranșante. Proiectul depus de România la sfârșitul anului trecut este lipsit de ambiție, nu precizează sursele de investiții și nu explică cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030, dacă vor fi folosiți în continuare combustibili fosili.

Imagine de pixel2013 de la Pixabay

Energia regenerabilă, minim 34% solicitarea Comisiei vs 27.9% propunerea României

Comisia recomandă ca ținta pentru 2030 de energie din surse regenerabile să crească substanțial până la cel puțin 34%, aceasta fiind contribuția calculată a României la atingerea țintei Uniunii Europene. Ținta propusă de România anterior fusese de 27.9%, cu mult sub potențialul pe care țara noastră îl are. De asemenea, României i se solicită să sprijine energia regenerabilă și să instituie măsuri pentru a simplifica mediul de operare pentru prosumatori și cooperative energetice, prin simplificarea procedurilor de licențiere și autorizare.

România participă în mod greșit la definirea unui plan european pro-climă pentru următorul deceniu. Starea de criză climatică în care ne aflăm, recunoscută și chiar declarată deja oficial de unele state și personalități ale lumii, are nevoie de măsuri ferme, care să schimbe fundamental societățile din Europa. România încearcă să negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul”, a spus Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Energie murdară și după 2030

Comisia Europeană remarcă faptul că există o “tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare și alegerea Guvernului român de a continua  producția de energie pe bază de cărbune după 2030. Ținând cont de impactul creșterii prețului la certificatele de carbon, precum și de competitivitatea scăzută a cărbunelui, dar și de impactul poluării asupra sănătății publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat și fundamentat în planul final.

Deja mai mult de jumătate din statele membre UE au anunțat că vor renunța la energia pe bază de cărbune până în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunț a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentrală în 2023.

La capitolul energie nucleară, România prevede continuarea utilizării și extinderii capacităților de energie nucleară până în 2030 și după. În acest context, Comisia Europeană cere o serie de informații elementare care nu se regasesc în plan, precum durata de viață a reactoarelor nucleare existente și noi, dar și impactul noilor reactoare asupra mixului de energie și asupra exporturilor.

Concluzia este că planul final trebuie să fie mult mai precis și să conțină informații concrete/verificabile. Astfel, Comisia punctează asupra lipsei unui calendar clar de eliminare treptată a capacitatilor existente, majoritatea foarte vechi și poluante, și înlocuirea lor cu unele noi. De asemenea, este remarcată lipsa enumerării subvențiilor energetice acordate de către Guvernul român, “inclusiv și în special în ceea ce privește combustibilii fosili”, dar și o dată limită până când acestea vor fi acordate.

Tranziție justă și echitabilă

Odată cu eliminarea treptată a combustibililor fosili și înlocuirea lor cu surse de energie regenerabilă,  comunitățile din zonele monoindustriale se vor confrunta cu o serie de provocări de ordin economic și social. Comisia Europeană înțelege că odată ce minele și termocentralele se vor închide comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea, comunitățile locale vor intra într-o criză economică. De aceea, Comisia recomandă statului român să asigure o tranziție justă și echitabilă, prin măsuri și calendare concrete care să asigure oamenilor un loc de muncă decent.

Statul român este obligat să anunțe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, pentru a putea pregăti o serie de măsuri care să  ducă la o dezvoltare sustenabilă fară emisii de carbon în zonele mono industriale. Nu poți să dezvolți și să implementezi un plan cu alternative economice la cărbune dacă nu știi când se va renunța definitiv la el. Statul român trebuie să știe cum să gestioneze fondurile necesare tranziției, să se asigure că strategiile propuse sunt pentru interesul colectiv, să propună politici care să mențină și să construiască capitalul uman în regiunile miniere, să asigure cursuri de sprijin și învățare pentu găsirea de noi locuri de muncă”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Comentarii

comentarii