Grupul Ecologic de Colaborare (GEC) Nera din Oravita incearca sa mobilizeze autoritatile locale in implementarea de proiecte pentru protejarea ariilor naturale.
GEC Nera a implementat, in perioada 2005-2007, trei proiecte cu cofinantarea PHARE si a creat in zona Parcurilor Cheile Nerei – Beusnita si Portile de Fier, 16 puncte locale de informare, consiliere si consultanta gratuita (puncte PROPARC BANAT) la nivelul fiecarei comune sau al fiecarui oras, destinate facilitarii accesarii de catre administratia locala si IMM-uri a fondurilor structurale nerambursabile, acordate de Uniunea Europeana si Guvern.
Aceste puncte de informare sunt asistate de Centrul pentru informare, consiliere si consultanta al microregiunii Dunare – Nera – Caras, deservit de o echipa de experti cu experienta in accesarea si implementarea de proiecte finantate de UE.
In majoritatea cazurilor, nevoii de a exista un astfel de grup de lucru nu i s-a dat importanta cuvenita de catre factorii de decizie din primarii, motiv pentru care multe dintre birourile de integrare europeana create deja in structura primariilor nu functioneaza, iar realizarea unor importante lucrari de infrastructura la nivelul localitatilor au ramas doar promisiuni.
In opinia conducerii GEC Nera, motivatia factorilor locali de decizie din consiliile locale, ca in primarii sau pe raza comunei nu exista persoane competente care ar putea fi incluse in aceasta comisie nu este reala.
"In 2008, este imposibil ca la nivel de comuna sa nu existe doi tineri cu studii, cel putin medii, dintre care unul sa opereze bine pe calculator, iar al doilea sa aiba cunostinte financiar-contabile", a declarat presedintele GEC Nera, Cornel Popovici Sturza.
GEC Nera a declansat initiativa PROPARC BANAT si in 2008, in cadrul Centrului de informare, consiliere si consultanta, destinata formarii de personal.
"Consideram, insa, de extrema importanta, in perioada urmatoare, monitorizarea si mediatizarea intentiilor de profesionalizare a administratiei locale din zona rurala a parcurilor naturale din sudul Banatului, in vederea accesarii fondurilor structurale si de coeziune ale UE, intentii ce ar trebui sa vina din partea alesilor locali in functie si care doresc sa-si asume in urmatorul mandat de patru ani responsabilitati concrete in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii. Ar fi o dovada concreta de vointa politica la nivel local", a afirmat Cornel Popovici Sturza.
El atrage atentia ca se apropie momentul alegerilor locale din 2008 si, ca de fiecare data, candidatii pentru alesi locali vor face in campania electorala doar o enumerare a intentiilor lor de a realiza sau reabilita infrastructura de lucrari publice a localitatilor, vor mentiona ca sursa principala de finantare fondurile structurale si de coeziune pe care UE le acorda Romaniei ca tara membra, insa, nu vor intreprinde nimic privind modalitatile practice de accesare a acestor fonduri.
Dupa cum spune Cornel Popovici Sturza, vinovati de lipsa de fonduri si, implicit, de stagnarea in dezvoltarea localitatii vor fi, intotdeauna, fie conjunctura politica de la Guvern, fie cea de la Consiliul Judetean, dar nu alesii locali, asa cum vor sustine acestia.
In sudul Banatului, pe teritoriul Caras-Severinului, au fost constituite patru parcuri nationale si un parc natural, fapt ce plaseaza judetul pe locul doi in Romania, dupa judetul Tulcea, in ceea ce priveste suprafata totala de arii naturale protejate.
Aceste parcuri sunt amplasate pe teritoriul administrativ a unor localitati mici, care dispun de o infrastructura rudimentara de lucrari publice (sisteme de alimentare cu apa si canalizare, statii de epurare, sisteme de management al deseurilor, drumuri si strazi, sisteme de informare privind potentialul turistic al zonei), fapt ce nu incurajeaza valorificarea prin turism a patrimoniului natural si cultural-istoric al zonei parcurilor.
