Guvernul acordă şi în 2021 derogare pentru folosirea neonicotinoidele, care distrug albinele

in Slider homepage 18 January 2021 93 Views

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide pentru impregnarea semințelor de floarea-soarelui și sfeclă de zahăr şi în 2021, al optulea an consecutiv, anunţă Federaţia Asociaţiilor Apicole din România (ROMAPIS).

Uniunea Europeană a decis în anul 2013 să limiteze utilizarea unor insecticide neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, ca urmare a studiilor care arătau că acestea reprezintă o amenințare pentru polenizatori.

MADR acordă încă din anul 2014 derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide.

În acest context, ROMAPIS a trimis o scrisoare deschisă către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Nechita-Adrian Oros în care solicită consultarea “întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile”.

Asociaţia reclamă că derogarea a fost acordată la “presiunea celor patru organizații ale marilor fermieri care v-au solicitat și în acest an autorizarea acestor molecule prin derogare de la interdicția europeană”. De asemenea, atraage atenţia că derogarea se dă “ca soluții de ultimă instanță, în situații cu adevărat de urgență și cu caracter excepțional”.

“În opinia noastră, MADR nu a îndeplinit condițiile de emitere repetată a acestor derogări care s-au făcut prin abuzarea legislației Europene, motiv pentru care solicităm corectarea acestor erori grave prin revocarea autorizațiilor nr. 13335, 13336 și 13337/18.12.2020. De aceste autorizări beneficiază pe termen scurt un număr redus de entități implicate în practicarea unei agriculturi intensive, dar sunt în dauna mult mai multor alți actori din domeniul agricol al României, cu consecințe dezastruoase asupra mediului și cu riscuri majore pentru sănătatea populației, toate documentate științific la nivel internațional”.

ROMAPIS apreciază că autorizările temporare emise și pentru anul 2021 “plasează România pe o poziție rușinoasă, retrogradă printre toate Statele Membre ale UE în privința conformării la direcțiile și cerințele clar formulate în sensul celor de mai sus în „Pactul Verde European” și în special în strategiile „De la Fermă la Furculiță” și Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

“Situație care ne îngrijorează și sub aspectul elaborării Planului Național Strategic 2021(2023)-2027 unde constatăm un nivel foarte scăzut, poate chiar inexistent de ambiție în privința reducerii utilizării pesticidelor și identificării soluțiilor alternative, documentele de programare de până acum făcând complet abstracție de o verigă esențială din producția agricolă – polenizatorii domestici și sălbatici”, se arată în scrisoare.

Totodată, consideră că emiterea „pe bandă rulantă” de derogări anuale de către România reprezintă un precedent periculos pentru întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ și o încurajare pentru forțele interesate în tergiversarea măsurilor de tranziție către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea țării noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept țara unde se vrea și se poate ceea ce în societățile avansate nu se mai poate de ani buni.

“În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informațiile vehiculate în presă despre existența unor presiuni pentru ca România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide la nivelul UE. Suntem convinși, Domnule Ministru că dacă Uniunea Europeană va lua asemenea decizii, acestea vor fi corect și solid fundamentate din punct de vedere științific și vă solicităm ca înainte de a decide adoptarea unei asemenea poziții a României în raport cu UE să procedați la consultarea întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile, toți aceștia fiind afectați de utilizarea pesticidelor, deci de deciziile MADR în această direcție”.

Scrisoarea este semnată de preşedintele ROMAPIS Mircea Ciocan, şi co-semnată de alte 9 organizaţii de mediu, respectiv: Asociația WWF Romania, Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, Asociația Kogayon, Bankwatch România, Fundația Eco-Civica, Greenpeace CEE România, Proiectul de cooperare Just Food şi 2Celsius.

Cum sunt afectate albinele de pesticide

Faptul că pesticidele folosite în agricultură afectează biodiversitatea nu este o informație nouă. Într-un studiu publicat în 2015, Greenpeace estima că, în Uniunea Europeană, aproape una din patru specii dintre cele mai vulnerabile sunt amenințate de dependența de pesticide și de îngrășăminte chimice.

Printre cele mai afectate viețuitoare sunt albinele. Conform oamenilor de știință, cele aflate pe plante atunci când se aplică pesticidele mor pe loc, iar cele care consumă polenul florilor tratate își pierd capacitatea de a se orienta și de a identifica noi surse de hrană.

Ambele situații duc la diminuarea populației de albine și la o scădere a productivității din sectorul agricol, albinele fiind unul dintre cei mai importanți polenizatori. Fără polenizarea realizată de insecte, ar fi afectate peste 3 sferturi dintre terenurile cultivate și s-ar înregistra pierderi de 265 de miliarde de dolari.

Citeşte şi:

Pesticidele neonicotinoide care ucid albinele sunt mai periculoase decât se credea
UE nu a reuşit să stopeze declinul albinelor şi al fluturilor

 

Comentarii

comentarii