Primarul General al capitalei, Gabriela Firea, a anunțat astăzi în premieră că intenționează să reia proiectul care ar putea transforma Bucureștiul în port la Dunăre. În plus, a declarat că trebuie luată în calcul și oportunitatea construirii unor hidrocentrale pe Dunăre, între București și Marea Neagră.
„Nu știu cât de mult se cunoaște că acest canal a fost realizat în proporție de 70% înainte de revoluție. Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil, care ar lega Bucureștiul de Marea Neagră. Pe acest curs de apă cu o lungime de peste 70 de kilometri s-ar putea instala și câteva hidrocentrale care ar produce energie. Diferența de nivel între București și Dunăre este de 53 de metri, ceea ce ar permite utilizarea căderii de apă pentru producerea de energie.”
Înainte să dezvăluie posibilul plan, primarul a mai precizat că a decis să vorbească public despre acest proiect după ce s-a consultat cu specialiști neafiliați politic.
Construcția de hidrocentrale, un subiect controversat
Hidroenergia este considerată de mulți o sursă „verde” de energie, întrucât folosește o resursă regenerabilă: apa râurilor. Recent, însă, o echipă de cercetători americani au demonstrat că lacurile de acumulare și barajele construite pentru a obține acest tip de energie sunt mai periculoase decât se estimase anterior. Asta întrucât, pe lângă daunele provocate ecosistemului unde sunt construite, barajele sunt o sursă de dioxid de carbon și de metan.
Potrivit studiului, cele 847 de baraje și lacuri de acumulare existente la nivel mondial produc 1.3% din cantitatea totală de gaze cu efect de seră – adică aproximativ un miliard de tone de gaze cu efect de seră. Este cu 25% mai mult decât se estimase anterior.
Organizațiile de mediu au atras atenția în repetae rânduri asupra impactului asupra mediului pe care îl are construcția de hidrocentrale și micro-hidrocentrale.
