Ikea si mediul

in Uncategorized 22 August 2007 231 Views

text de Ecaterina Procopov

Produsele Ikea au ajuns, anul acesta, si pe piata din Romania. magazinul deschis de compania suedeza in Bucuresti a reusit sa atraga atentia multor romani. Nu multi stiu insa ca Ikea si-a lasat amprenta in tara noastra inca din anul 2002, prin initierea unui program international de protectie a mediului. Acesta va continua si in urmatorii ani, cu scopul de a promova un management forestier responsabil. Despre rezultatele obtinute pana acum ne povesteste Mihaela Muresan – marketing manager Ikea Romania.

In Romania exista 300.000 hectare de paduri naturale intacte. Deoarece asigura importante servicii de mediu, ce depasesc cu mult avantajele economice, aceste paduri sunt importante pentru sanatatea intregului continent. De asemenea, ele constituie adapost pentru un procent semnificativ din populatia de carnivore mari a Europei.

Acestea sunt premisele de la care a pornit IKEA in lupta pentru protectia mediului. "Fiind in acelasi timp si un consumator de resurse forestiere, datorita productiei de mobila, implicarea IKEA in aceste proiecte pentru conservarea padurilor si utilizarea lor rationala in Romania este un demers firesc si ea continua implicarea la nivel mondial in aceasta directie", ne spune Mihaela Muresan, Marketing Manager IKEA Romania.

Inca din 2002, IKEA si organizatia neguvernamentala World Wide Fund for Nature (WWF) au initiat impreuna un program de promovare a managementului forestier responsabil in mai multe tari, printre care China, Indonezia, Rusia, Bulgaria, Letonia, Ucraina, Lituania si Romania. Impreuna, cele doua organizatii au planificat si au pus in practica o serie de proiecte ce au ca obiectiv principal gestionarea padurilor in mod responsabil, pentru a conserva resursele forestiere si pentru a oferi, in acelasi timp, beneficii economice.

Practic, prin acest parteneriat, se identifica paduri cu valoare ridicata de conservare si se incurajeaza certificarea anagementului forestier si a gospodaririi mai bune a padurilor. In Romania, in prima perioada de implementare a proiectului, care a avut loc in 2002-2005, s-a obtinut certificarea demonstrativa a unor paduri private de pe o suprafata de 17.400 hectare din judetul Vrancea si a fost sprijinit procesul de certificare a 1.000.000 hectare de padure administrate de stat.

De asemenea, au fost identificate zonele cu paduri cu valoare ridicata de conservare (Muntii Apuseni, Naruja, Maramures, Muntii Macinului etc.).

Tot in cadrul acestui proiect au fost pregatite aproximativ 700 de persoane, atat in Romania, cat si in Bulgaria, cu privire la managementul forestier responsabil, certificarea si identificarea padurilor cu o valoare ridicata de conservare.

Faza a doua a proiectului se deruleaza in perioada 2006-2008 si urmareste imbunatatirea managementului forestier prin introducerea de planuri de management integrat pentru trei ocoale silvice din Maramures, certificarea managementului forestier pentru aceste zone, dezvoltarea unei propuneri de sistem de urmarire a comertului cu lemn la nivel national, identificarea padurilor cu valoare ridicata de conservare in Maramures si dezvoltarea de propuneri pentru imbunatatirea normelor tehnice in domeniul silvic.

Planificarea integrata presupune, pe langa administrarea pe criterii economice, si considerarea elementelor de biodiversitate existente in padure, pastrarea acestora, planificarea prin consultarea comunitatilor locale si imbunatatirea metodelor silviculturale de gospodarire a padurilor. Pe langa colaborarea cu WWF, IKEA este implicata la nivel mondial intr-un proiect de sustinere a organizatiei nonprofit Global Forest Watch in realizarea de harti detaliate cu zonele unde exista paduri naturale intacte, in diverse tari Rusia, Lituania, Letonia, Estonia, Romania, Indonezia, Canada, sud-estul Venezuelei si Chile.

Rezultatele obtinute de Global Forest Watch permit silvicultorilor si furnizorilor IKEA sa identifice zonele de unde pot accepta cherestea pentru productie, respectand criteriul de paduri certificate.

Compania IKEA este implicata, de asemenea, intr-un proiect pe termen lung pentru refacerea unor paduri tropicale devastate de taieri abuzive si de incendii, din insula Borneo -Malaiezia, unde din 1998 si pana in prezent au fost plantati peste un milion de copaci, estimandu-se dublarea cifrei pana in 2008.

Reprezentantii IKEA spun ca toate procesele din cadrul organizatiilor lor au loc cu urmarirea atenta a impactului catre mediu. Faptul ca produsele IKEA sunt ambalate in pachete plate, compacte contribuie, pe de-o parte, la reducerea costurilor de transport, iar, pe de alta parte, la reducerea directa a emisiilor de dioxid de carbon rezultate din transportul terestru. In acelasi timp, se incearca permanent orientarea pe cat este posibil a transportului produselor de la furnizori catre retaileri pe mare sau pe cale ferata.

Mihaela Muresan ne asigura ca "intregul proces de productie in IKEA este atent monitorizat in vederea minimizarii oricaror efecte negative asupra mediului, a folosirii materialelor reciclabile si, nu in ultimul rand, a eficientizarii intregului proces pentru reducerea costurilor. Faptul ca IKEA lucreaza impreuna cu furnizorii in definirea materialelor ce vor fi folosite in productie, dar si a metodelor tehnologice aplicate permite monitorizarea atenta a fiecarei etape.

Astfel, materialele folosite sunt in mare masura reciclabile; la fel, si cele mai multe dintre deseurile obtinute din activitatea de productie se recicleaza, dar exista si o serie de deseuri rezultate in urma producerii unor articole care se folosesc apoi la producerea altor articole.

De altfel, in fiecare magazin IKEA exista un presocontainer pentru reciclarea amabalajelor din carton sau material lemnos". In ceea ce priveste legislatia actuala de mediu din Romania, Mihaela Muresan spune ca, desi aceasta este adaptata cerintelor Uniunii Europene, "in momentul in care, in cadrul proiectului comun cu WWF, vom identifica noi arii unde legislatia ar putea fi imbunatatita, vom veni cu propuneri corespunzatoare… daca va fi cazul".

Comentarii

comentarii