Serviciul european Copernicus, care analizează temperaturile de pe Planetă, a anunțat marți că octombrie 2019 a fost cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată în lume. Noile date sunt importante pentru că arată că anul 2019 este unul dintre cele mai calde, de când se fac înregistrări.
La nivel global, luna octombrie a acestui an a depăşit cu 0,63 grade Celsius temperatura medie a perioadei de referinţă 1981-2000. Mercurul termometrelor a urcat cu doar 0,01 grade peste temperatura înregistrată în octombrie 2015, însă cu 1,2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, baza de referinţă a experţilor ONU pentru climă.
Dacă sunt luate în calcul numai temperaturile din Europa, octombrie 2019 a fost a treia cea mai caldă, din 1979 până acum. Aceleași luni ale anilor 2001 și 2006 au fost mai calde.
„Este a cincea lună la rând care înregistrează un record sau se apropie de un record”, a transmis serviciul Copernic într-un comunicat, potrivit CNN.
Iunie 2019 a fost cea mai caldă lună iunie, iar luna iulie a atins recordul absolut fiind declarată cea mai caldă înregistrată pe Pământ de când se fac măsurători. August 2019 a fost a doua cea mai călduroasă de la începutul măsurătorilor, iar septembrie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată.
Ultimii patru ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată pe planetă, iar, în august, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a estimat deja că anul 2019 se va clasa în top 5 al previziunilor, în conformitate cu impactul schimbărilor climatice prevăzute de oamenii de ştiinţă.
Copernicus estimează că, din anii 1970, rata medie a încălzirii globale este de aproximativ 0,18 grade Celsius pe deceniu.
Marți, peste 11.000 de oameni de știință din 153 de ţări au declarat „clar și fără echivoc” că Planeta Pământ se confruntă cu o urgență climatică. Aceștia au propus şase paşi pentru a reduce cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice: înlocuirea combustibililor fosili cu energii regenerabile, cu emisii reduse de carbon; reducerea emisiilor unor poluanţi precum metanul; protejarea ecosistemelor terestre; consumarea în principal de alimente pe bază de plante şi de mai puţine produse pe bază de animale; crearea unei economii fără carbon; şi stabilizarea populaţiei umane.
