Incinerarea de╚Öeurilor, solu╚Ťie sau pericol pentru mediu?

in Deseuri, Energie, Recomandate 21 January 2015 3,544 Views

Incinerarea de╚Öeurilor pentru ob╚Ťinerea energiei a fost una din m─âsurile pe care ╚Ť─ârile vestice le-au g─âsit pentru a r─âspunde crizei petrolului din 1970, sper├ónd c─â le va aduce un anumit grad de independen╚Ť─â energetic─â ╚Öi c─â ├«n acela╚Öi timp vor rezolva problema depozit─ârii de╚Öeurilor la gropile de gunoi. Un exemplu este Suedia, care ├«n momentul de fa╚Ť─â ├«╚Öi asigur─â 20% din necesarul de energie prin arderea de╚Öeurilor pe care a ajuns s─â le importe din Italia, Marea Britanie ╚Öi Italia. ├Äns─â din ce ├«n ce mai multe voci reclam─â aceast─â practic─â ca fiind total ├«mpotriva ecologiei. Incinerarea ╚Öi depozitarea ├«n ramp─â a de╚Öeurilor camufleaz─â dovezile unui stil de via╚Ť─â consumerist si risipitor. Fiecare incinerator construit am├ón─â reala tranzi╚Ťie spre sustenabilitate cu cel pu╚Ťin 25 de ani.

 

waste

 

├Än Rom├ónia, incinerarea de╚Öeurilor pentru ob╚Ťinerea energiei electrice ╚Öi termice este ├«nc─â ├«n zona teoretic─â. De╚Öi au existat planuri de a ridica diferite astfel de centrale, acestea nu s-au realizat. Cel mai recent caz este cel de la Timi╚Öoara. ├Än decembrie 2013, la sediul prim─âriei s-a semnat contractul de proiectare ╚Öi execu╚Ťie a centralei de ardere a de╚Öeurilor combustibile (energetice), ├«n valoare de 66 de milioane de euro, cu TVA. Durata de proiectare ╚Öi execu╚Ťie a fost anun╚Ťat─â pentru 24 de luni de la data valid─ârii contractului. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucr─ârile ├«nc─â nu au ├«nceput. Sursele din pia╚Ť─â spun c─â prim─âria nu ar avea banii necesari pentru a veni ├«n completarea capitalului necesar pentru demararea construc╚Ťiei.

Potrivit unui comunicat al prim─âriei, energia termic─â ob╚Ťinut─â din aceast─â central─â va fi folosit─â ├«n sistemul actual de distribu╚Ťie al ora╚Öului, energia electric─â rezultat─â va fi v├óndut─â sistemului energetic na╚Ťional, iar banii astfel ob╚Ťinu╚Ťi vor constitui subven╚Ťie la factura de energie termic─â. Construc╚Ťia ar putea asigura 15% din energia termic─â necesar─â ora╚Öului, reduc├ónd totodat─â costul de produc╚Ťie al energiei termice.

ÔÇťProiectul de la Timi╚Öoara ar putea incinera o cantitate de circa 240 tone pe zi sau 79.000 tone pe an de de╚Öeuri municipale sortate. Energia electric─â produs─â este de circa 48.000 MWh/an, iar energia termic─â sub form─â de abur, de 105.000 Gcal/anÔÇŁ, a declarat, pentru Green Report, Daniela Burnete, directorul Departamentului Inginerie din cadrul Institutului de Studii ╚Öi Proiect─âri Energetice (ISPE), care este proiectantul general pentru aceast─â central─â.

Incineratoarele sunt rentabile doar ├«n anumite condi╚Ťii

Potrivit Danielei Burnete, instala╚Ťiile de valorificare energetic─â a de╚Öeurilor sunt rentabile ├«n anumite condi╚Ťii determinate de politicile ├«n domeniu. Pe de-o parte, rentabilitatea este dat─â de politica de pre╚Ťuri pentru depozitarea efectiv─â a de╚Öeurilor la gropile de gunoi. Asta ├«nseamn─â c─â, at├óta timp c├ót este mai ieftin s─â se trateze de╚Öeurile mecano-biologic ╚Öi s─â se depoziteze la groap─â, nu se justific─â utilizarea acestora pentru producerea de energie electric─â ╚Öi termic─â.

Pe de alt─â parte, rentabilitatea poate fi dat─â ╚Öi de schemele de sprijin pentru utilizarea surselor de energie regenerabile pentru producerea de energie electric─â ├«n cogenerare de ├«nalt─â eficien╚Ť─â. At├ót timp c├ót schemele de sprijin, fie pentru operare, fie pentru investi╚Ťii, conduc la ob╚Ťinerea unor beneficii acceptabile pentru investitori, atunci este justificat─â construirea unor astfel de instala╚Ťii. ÔÇť├Än concluzie, tratarea termic─â a de╚Öeurilor poate fi o solu╚Ťie pentru marile aglomer─âri din Rom├ónia, pentru marile ora╚Öe care nu au solu╚Ťii alternative de gestionare a de╚ÖeurilorÔÇŁ, spune Burnete.

Conform datelor oferite de ISPE, valorile medii ale investi╚Ťiei pentru un MWel (Megawatt electric) sunt de aproximativ trei milioane de euro, iar pentru un MWt (Megawatt termic) de circa un milion de euro.

Protec╚Ťia mediului se face ÔÇť├«n m─âsura posibiluluiÔÇŁ

Efectele asupra mediului ale incinerarii de╚Öeurilor municipale sunt legate ├«n special de emisiile eliberate ├«n atmosfer─â de incineratoare, de pierderile de materie organic─â ╚Öi de alte materii con╚Ťinute de biomas─â. Performan╚Ťele ecologice globale ale inciner─ârii de╚Öeurilor municipale, inclusiv a de╚Öeurilor biologice, depind de o multitudine de factori, ├«n special de calitatea combustibilului, de randamentul energetic al instala╚Ťiilor ╚Öi de sursa energiei ├«nlocuite. Directiva privind incinerarea permite reducerea la minimum a emisiilor rezultate ├«n urma inciner─ârii de╚Öeurilor municipale. Respectarea Directivei permite limitarea, ├«n m─âsura posibilului, a emisiilor de anumite metale grele ╚Öi a unei game de alte emisii, inclusiv de dioxine, ╚Öi implic─â reducerea tuturor riscurilor pentru s─ân─âtate.

Avantaje și dezavantaje

Cel mai important avantaj ar fi acela c─â incinerarea este o metod─â rapid─â de tratare a de╚Öeurilor, put├ónd fi distruse cantit─â╚Ťi foarte mari ├«ntr-un timp relativ scurt. Cantitatea de material solid rezultat ├«n urma arderii reprezint─â doar 15 ÔÇô 20% din greutatea ini╚Ťial─â a de╚Öeurilor, acest lucru conduc├ónd la reducerea suprafe╚Ťelor de teren necesare depozit─ârii ╚Öi utilizarea acestora ├«n alte scopuri.

De asemenea, procesul de tratare termic─â reduce la zero pericolul infest─ârii p├ónzei freatice prin posibile infiltra╚Ťii ale levigatului rezultat ├«n depozite ╚Öi reduce emisiile de metan prin desfiin╚Ťarea depozitelor. Alte avantaje ar fi diversificarea mixului energetic la nivelul sistemului electroenergetic ╚Öi reducerea consumului de combustibili conven╚Ťionali pentru producerea de energie electric─â sau termic─â.

Singurul dezavantaj men╚Ťionat de Daniela Burnete ar fi acela c─â incinerarea este o o metod─â scump─â, iar costurile investi╚Ťiei se amortizeaz─â ├«n perioade lungi de timp. Totodat─â, schema de sprijin este suportat─â direct prin factura de energie de c─âtre consumatorii finali.

Dezavantajele continu─â …

├Än momentul de fa╚Ť─â, Europa trece printr-o nou─â etap─â de contestare a acestor tehnologii. Ministrul mediului din Fran╚Ťa, S├ęgol├Ęne Royal, a afirmat ├«n 2014 c─â tehnologiile de ob╚Ťinere a energiei din de╚Öeuri sunt dep─â╚Öite ╚Öi c─â viitorul apar╚Ťine strategiilor ÔÇťZero WasteÔÇŁ ╚Öi a economiei circulare. Mai mult, Fran╚Ťa a anun╚Ťat stoparea industriei┬áincineratoare p├ón─â ├«n 2016.

ÔÇťDe╚Öeurile municipale ╚Öi asimilabile nu sunt o surs─â de energie regenerabil─â, deoarece constau din materiale finite. Distrugerea prin ardere sau ├«ngropare a acestor materiale creeaz─â o cerere pentru alte ‘de╚Öeuri’ ├«ncuraj├ónd mineritul ╚Öi exploatarea resurselor primare. Din p─âcate, ├«n Rom├ónia, de╚Öeurile municipale ╚Öi asimilabile sunt incluse ├«n mod eronat ├«n categoria biomas─â ╚Öi considerate surs─â de energie regenerabil─âÔÇŁ, a declarat, pentru Green Report, Elena Rastei, reprezentantul Zero Waste Romania.

Elena Rastei a subliniat faptul c─â tehnologiile precum ÔÇ×Waste to EnergyÔÇŁ sunt false solu╚Ťii, ├«ntruc├ót reu╚Öesc s─â diminueze volumul de╚Öeurilor (cu p├ón─â la 75 %) numai pe termen scurt. Pe termen lung sunt, ├«ns─â, adev─ârate ÔÇ×fabriciÔÇť de boli generate de emisiile toxice de dioxine, metale grele ╚Öi furani.

ÔÇťTehnologia actual─â este departe de a elimina poluarea ╚Öi de a reutiliza eficient energia produs─â prin ardere. Cenu╚Öa, zgura extrem de toxic─â sunt fie ├«nglobate ├«n materiale de construc╚Ťii, fie depozitate la ramp─â. La r├óndul ei, energia ob╚Ťinut─â din arderea de╚Öeurilor municipale nu este doar poluant─â, ci ╚Öi foarte costisitoare, compromite politicile de evitare a producerii de╚Öeurilor, programele de reciclare ╚Öi ├«ncurajeaz─â ├«n schimb extragerea de resurse. Mai mult, incinerarea sus╚Ťine un sistem economic liniar bazat pe exploatare, produc╚Ťie, consum, distrugere ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, pe consumul nelimitat al resurselor finite ale planeteiÔÇť, a mai spus reprezentanta Zero Waste Romania.

Incineratoarele, similare centralelor nucleare

├Än numeroase ╚Ť─âri, incineratoarele sunt percepute ╚Öi tratate similar cu centralele nucleare din punct de vedere al acceptabilit─â╚Ťii lor ╚Öi m─âsurilor preventive. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, ├«mboln─âvirile de cancer (laringe, pl─âm├óni, piele, sistem reproduc─âtor ╚Öi nervos, gland─â tiroid─â, aparat digestiv) ╚Öi muncam respectiv locuirea ├«n apropierea unor incineratoare.

ÔÇŁIncineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate ╚Öi bromate, furani, eteri bifenili policlorura╚Ťi (PCB) ╚Öi polibrominati, naftalin─â policlorurat─â (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente ╚Öi persistente sunt emise sub form─â de nanoparticule. Dioxina -2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoas─â substan╚Ť─â generat─â de omÔÇŁ, sus╚Ťine Paul Connett, profesor emerit, Universitatea Saint Lawrence ╚Öi director executiv American Environmental Health Studies Project (AEHSP).

Incineratoarele de ultim─â genera╚Ťie sunt prevazute cu dispozitive de control al polu─ârii aerului, care capteaz─â o parte din poluan╚Ťi, dar nu ├«i elimin─â. Se estimeaz─â c─â filtrele re╚Ťin numai 5% ÔÇô 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule. Poluan╚Ťii captura╚Ťi sunt transfera╚Ťi la alte produse, determin├ónd cre╚Öterea toxicit─â╚Ťii ├«n de╚Öeul ├«n stare solid─â, rezultat din incinerare ╚Öi reprezentat de cenu╚Ö─â, zgur─â, funingine, n─âmol de epurare, care sunt apoi eliberate ├«n mediul ├«nconjur─âtor.

Trei mituri spulberate

Incineratoarele nu sunt solu╚Ťii moderne, care pot rezolva problema de╚Öeurilor din Rom├ónia.┬áRom├ónia este una dintre ╚Ť─ârile UE cu cea mai ridicat─â rat─â de depozitare la ramp─â, de 96%, cu o rat─â de reciclare dintre cele mai reduse. Cu toate acestea, lipsa instala╚Ťiilor de incinerare a de╚Öeurilor municipale ╚Öi asimilabile constituie un aspect pozitiv. Ceea ce ├«nseamn─â c─â vom putea implementa mult mai u╚Öor strategii inovatoare precum practicile ‘zero de╚Öeuri’, evit├ónd ├«n acest fel erorile statelor vest-europene din trecutÔÇŁ, a mai spus Elena Rastei. ├Än caz contrar, aceste tehnologii odat─â instalate trebuie ÔÇťhr─âniteÔÇŁ continuu pe o durat─â de minim 25 de ani,┬áceea ce ├«nseamn─â c─â ├«n func╚Ťie de capacitatea instala╚Ťiei vom ajunge ├«n scurt timp la punctul ├«n care, fie vom importa gunoaiele altor ╚Ť─âri, fie vom fi nevoi╚Ťi s─â gener─âm mai multe de╚Öeuri.

Dezvoltarea industriei incineratoare nu creeaz─â locuri de munc─â. ├Än ciuda investi╚Ťiilor masive pe care le implic─â, incineratoarele creeaz─â foarte pu╚Ťine locuri de munc─â pe termen lung pentru comunitate. Pentru fiecare 10.000 de tone de de╚Öeuri procesate anual, incineratoarele ╚Öi rampele creeaz─â un singur loc de munc─â, ├«n timp ce unit─â╚Ťile de reciclare creeaz─â 10, iar reutilizarea, remanufacturarea ╚Öi repararea creeaz─â mult mai multe (20-300, ├«n func╚Ťie de materiale).

Cel mai cunoscut incinerator din Italia, Brescia, cu o capacitate de ardere de 250.000 tone/an, a costat 300 milioane euro. ├Än prezent, Brescia a devenit ora╚Öul cu cel mai ridicat pre╚Ť pentru tratarea de╚Öeurilor, cea mai ridicat─â rat─â de generare a de╚Öeurilor, doar 40% colectare selectiv─â ╚Öi este blocat ├«ntr-un contract pe 20 de ani, ├«n timp ce alte ora╚Öe din regiune genereaz─â jum─âtate din cantitatea de de╚Öeuri, recicleaz─â peste 70% ╚Öi taxeaz─â mai pu╚Ťin pentru serviciile de salubrizare. Mai mult, acest incinerator a primit, din 1998 p├ón─â ├«n prezent, sute de milioane de euro ├«n subven╚Ťii energetice, ├«ns─â nu a creat mai mult de 80 de locuri de munc─â. ├Än compara╚Ťie, provincia Nova Sco╚Ťia, Canada, a respins incinerarea ╚Öi a atins ╚Ťinta de 50% redirectare de la ramp─â ├«n 5 ani, fiind create peste 3.000 de locuri de munc─â ├«n colectarea, compostarea de╚Öeurilor ╚Öi industria reciclatoare.

Temperatura de ardere ├«n coincineratoare ╚Öi alte instala╚Ťii moderne este mult mai mare dec├ót ├«n cazul incineratoarele clasice ceea ce ├«mpiedic─â producerea dioxinei. Temperatur─â ridicat─â nu reprezint─â un argument. Producerea dioxinelor ╚Öi a furanilor depinde de materialele arse ╚Öi are loc ├«n perioada de ├«nc─âlzire a cuptorului, pe m─âsur─â ce temperatura cre╚Öte. A╚Öadar nu este vorba despre c├ót de ridicat─â este temperatura, ci despre c├ót de repede se ├«nc─âlze╚Öte cuptorul ÔÇô cu c├ót mai lent, cu at├ót este mai poluant. De asemenea, reziduurile r─âm├ón sub form─â de cenu╚Ö─â volant─â sau zgur─â, care sunt de╚Öeuri periculoase. Acestea sunt depozitate ├«n rampe sau sunt transferate ├«n materiale de construc╚Ťii, ceea ce ├«nseamn─â c─â acestea devin toxice ╚Öi de o calitate ├«ndoielnic─â.

Chiar dac─â exist─â diferen╚Ťe ├«ntre diversele tipuri de instala╚Ťii (cogenerare, gazificare, plasm─â etc),┬áconceptul distrugerii de╚Öeurilor r─âm├óne acela╚Öi. De╚Öeurile reziduale (nereciclabile) constituie cel mult 10% din de╚Öeurile municipale. O cantitate mai mare de de╚Öeuri reziduale ├«nseamn─â un sistem prost g├óndit. De╚Öeurile reziduale trebuie s─â fie vizibile pentru a ne ghida ├«n direc╚Ťia reproiect─ârii produselor ╚Öi a limita producerea/consumarea acelor produse care nu pot fi reparate, reutilizate, reciclate sau compostate. Distrugerea de╚Öeurilor prin orice fel de tehnologie camufleaz─â e╚Öecul acestui sistem, sus╚Ťin cei de la Zero Waste.

Citește și:

Supracapacitatea de incinerare ameninta reciclarea in Europa

Bucurestiul va avea energie produsa din incinerarea deseurilor

Comentarii

comentarii