Incursiune ├«n ÔÇ×m─âruntaieleÔÇŁ incineratorului de de┼čeuri periculoase de la marginea capitalei

in Opinii 22 May 2017 347 Views

Locul de la marginea Capitalei unde se ard ╚Ťesuturi omene╚Öti ╚Öi chimicale extrem de toxice. Ne-am apropiat la 1 metru de fumul alb care ╚Ť├ó╚Öne╚Öte cu putere din co╚Öul incineratoruluiÔÇŽ

Spitalul Regina Maria din Cartierul B─âneasa, Bucure╚Öti, la o arunc─âtur─â de pietricic─â de lac. Ora 8.30 AM. La diverse etaje ale unit─â╚Ťii spitalice╚Öti de lux, unii medici ├«╚Öi viziteaz─â pacien╚Ťii, ├«n timp ce al╚Ťii, ├«mbr─âca╚Ťi caraghios ╚Öi cu masca pe figur─â, fac opera╚Ťii complicate ori asist─â na╚Öteri normale, ├«nconjura╚Ťi de echipamente high-tech. Totul str─âluce╚Öte de cur─â╚Ťenie. ├Än acest tablou perfect, ici ╚Öi colo apar pete de culoare, care contrasteaz─â cu imaculatul din jur. Ro╚Öul s├óngelui din c├ómpul operator, fluide corporale, placenteÔÇŽ La final de opera╚Ťie, toate urmele duelului dintre echipa medical─â ╚Öi trupul pacientului sunt ├«mpachetate tacticos ╚Öi eliminate. Locul faptei redevine alb, ca ╚Öi cum nimic nu s-ar fi ├«nt├ómplat. Resturi de ╚Ťesuturi, fe╚Öe ├«mbibate ├«n fluide corporale ori ace de seringi care au ├«n╚Ťepat trupuri de om sunt ├«mpachetate ├«n cutii mai scumpe dec├ót cele de cadouri ╚Öi sunt puse tacticos ├«ntr-un lift care la o ap─âsare de buton le face s─â coboare sub nivelul p─âm├óntului ╚Öi s─â dispar─â ├«n necunoscut. Sun─â paradisiac.

├Äns─â pentru a ÔÇ×men╚Ťine cur─â╚ŤeniaÔÇŁ din spitalul privat, ├«n spate robote╚Öte o armat─â de oameni ├«mbr─âca╚Ťi ca ni╚Öte ÔÇ×veri╚Öori de cosmonau╚ŤiÔÇŁ, care fac munca ingrat─â de a neutraliza cea mai ÔÇ×periculoas─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×sc├órboas─âÔÇŁ categorie de de╚Öeuri. Sunt oamenii de la Stericycle, singurul incinerator din zona Bucure╚Öti – Ilfov pentru ÔÇ×de╚Öeuri periculoaseÔÇŁ: medicale, chimice ╚Öi industriale. Tocmai fiindc─â oamenii de la Stericycle sunt la marginea Bucure╚Ötiului ╚Öi fiindc─â ard ÔÇ×ce e mai r─âuÔÇŁ, toat─â lumea e cu ochii pe ei. ╚śi mai ales cu ÔÇ×nasurileÔÇŁ, motiv pentru care ├«n ultimii ani au fost adesea ÔÇ×b─ânui╚ŤiÔÇŁ de cet─â╚Ťenii de la periferiile din Nord-Vestul ora╚Öului c─â ├«i ├«nnebunesc cu mirosuri. Brutal spus, incineratorul Stericycle preia o mare parte din ÔÇ×m├óini, picioare, placente ╚Öi buc─â╚Ťi de organe excizate ├«n timpul interven╚Ťiilor chirurgicaleÔÇŁ ╚Öi le arde la temperaturi enorme, p├ón─â c├ónd din ele nu r─âm├ón dec├ót infime urme de cenu╚Ö─â. Acela╚Öi incinerator arde ╚Öi medicamente expirate, resturi de pesticide ╚Öi de reactivi chimici din laboratoare. ╚śi, la final, din ele tot ce r─âm├óne este m├óna de cenu╚Ö─â ╚Öi un ╚Öuvoi gazos de culoare alb─â care ╚Ť├ó╚Öne╚Öte ├«n ritm vioi pe co╚Ö, pierz├óndu-se ├«n atmosfer─â. Sun─â creepy, nu?

De la Spitalul Regina Maria, de╚Öeurile periculoase sunt colectate o dat─â la fiecare 24 de ore. Dintr-o dubi╚Ť─â cu pere╚Ťi dubli ╚Öi cu instala╚Ťie de refrigerare descinde, un ÔÇ×mascatÔÇŁ care coboar─â ├«n ├«nc─âperile din subteranele (tot albe ca z─âpada) unit─â╚Ťii spitalice╚Öti, unde ├«ncepe s─â c├ónt─âreasc─â saci ╚Öi cutii cu ÔÇ×de╚Öeuri medicaleÔÇŁ ╚Öi s─â le noteze ├«n fi╚Öele lui. Cele mai sensibile dintre acestea, ÔÇ×resturile de ╚Ťesuturi omene╚ÖtiÔÇŁ, odat─â prelevate, sunt sigilate ├«n saci de plastic, care sunt b─âga┼úi ├«n ni╚Öte recipien╚Ťi din carton de unic─â folosin╚Ť─â, izola╚Ťi cu membran─â din material plastic, al c─âror capac, odat─â ├«nchis, nu se mai poate redeschide. Pe fiecare cutie, ├«n mod asem─ân─âtor coletelor expediate prin po╚Öt─â, sunt notate elemente de identificare a con╚Ťinutului, a provenien╚Ťei ╚Öi a datei la care ╚Ťesutul a fost introdus ├«n cutie. Cutiile sunt cobor├óte cu un ÔÇ×lift dedicatÔÇŁ, ├«n subsolul spitalului, unde sunt depozitate ├«ntr-un refrigerator special. Nicio f─âr├óm─â de duhoare ├«n aer, nicio pic─âtur─â de ÔÇ×zeam─âÔÇŁ pe jos. Dac─â n-a╚Ö ╚Öti ce con╚Ťin cutiile respective, a╚Ö putea crede c─â ├«n ele pot fi foarte bine sticlu╚Ťe cu parfum. Odat─â preluat─â ╚Öi ├«ncuiat─â ├«nc─ârc─âtura, mascatul ├«╚Öi arat─â chipul, se urc─â la volan ╚Öi porne╚Öte spre incineratorul din amplasamentul cu nume liric ÔÇ×Poiana TrestieiÔÇŁ, unde sunt depozitate ├«ntr-o camera frigorific─â de m─ârimea unei remorci de TIR. ÔÇ×╚Üesuturile omene╚ÖtiÔÇŁ sunt aruncate ├«n ÔÇ×focul purificatorÔÇŁ ├«n maximum 24 de ore de la momentul colect─ârii de la spitale. Pe alte rafturi se stivuiesc tacticos, ca l─âzile cu juc─ârii sau conserve dintr-un depozit de supermarket, cutiile care con╚Ťin ÔÇ×v├órfuri de seringiÔÇŁ ╚Öi recipien╚Ťii cu ÔÇ×cap de scheletÔÇŁ, care con╚Ťin cele mai variate combina╚Ťii de chimicale letale, de la reactivi banali precum acid sulfuric, p├ón─â la cele mai complexe molecule organice (╚Öi mai toxice). C├ónd se adun─â o cantitate suficient de mare pentru a constitui ÔÇ×o ╚Öarj─âÔÇŁ, cutiile ╚Öi bidoanele cu chimicale periculoase pornesc pe ultimul drum, cel al neutraliz─ârii, fie prin ÔÇ×sterilizareÔÇŁ (cum e cazul v├órfurilor de seringi, care ascund poten╚Ťiale boli periculoase), fie prin ÔÇ×incinerareÔÇŁ.

N─âpasta locuitorilor din Nord Vestul Capitalei

├Äns─â aceast─â ÔÇ×afacere special─âÔÇŁ are ╚Öi vecini. C├ó╚Ťiva kilometri mai ├«ncolo, sute de familii de tineri mutate ├«n cartierele noi de blocuri din Chitila, dup─â ce au semnat cu banca contracte de ipotec─â pe 30 de ani, s-au trezit c─â plonjeaz─â f─âr─â vin─â ├«ntr-un co╚Ömar ur├ót, sear─â de sear─â. Odat─â ├«ntor╚Öi de la serviciu, ├«n loc s─â se reuneasc─â la o cin─â romantic─â ├«n familie sau la o sear─â de h├órjoneal─â cu copiii, ori la orice altceva ╚Ťine de via╚Ť─â, activeaz─â ÔÇ×celula de criz─âÔÇŁ. Duhorile putride care vin aduse de adierea de v├ónt dinspre Rudeni sunt c├ót se poate de reale. ├Ännebunit─â, comunitatea din Chitila ╚Öi-a sigilat ferestrele la ├«nceput. Dar nici m─âcar a sta ├«nchi╚Öi ca ├«n cutia de conserve nu i-a ajutat. Mirosul se strecura, Dumnezeu ╚Ötie pe unde, invad├óndu-le rapace tot spa╚Ťiul vital, p├ón─â ├«n ultima alveol─â a pl─âm├ónului de bebelu╚Ö. Atunci, exasperat─â, comunitatea a ├«nceput s─â caute vinova╚Ťi. A f─âcut reclama╚Ťii peste reclama╚Ťii la autorit─â╚Ťi. Mult─â vreme mirosul n-a putut fi atribuit unei surse, dat fiind c─â ├«n zon─â activeaz─â unii din cei mai importan╚Ťi actori din pia╚Ťa proces─ârii ╚Öi depozit─ârii de╚Öeurilor. E vorba despre groapa de Gunoi Rudeni, administrat─â de Iridex, de parcul auto al Romprest, de o serie de firme care sorteaz─â gunoaiele refolosibile din plastic, de un deponeu ad-hoc, precum ╚Öi de misteriosul incinerator al Stericycle, care arde sc├órbo╚Öeniile cele mai ÔÇ×d─ât─âtoare de fioriÔÇŁ. Un mix ideal de afaceri cu acela╚Öi profil de activitate, de care unii agen╚Ťi economici profit─â, pitul├óndu-se unul ├«n spatele celuilalt, ├«ntr-o deresponsabilizare colectiv─â.

Bunul sim╚Ť i-a f─âcut pe ace╚Öti oameni ├«n necaz s─â priveasc─â ├«n zare, spre munte. Mai exact spre muntele de gunoi de la Rudeni, unde sunt depozitate zilnic resturile menajere produse de 600.000 de bucure╚Öteni. ├Äns─â tot bunul sim╚Ť i-a f─âcut pe cei deranja╚Ťi de mareele de mirosuri pestilen╚Ťiale s─â depisteze fix l├óng─â groapa de gunoi, ÔÇ×mica f─âbricu╚Ť─âÔÇŁ discret─â a Stericycle, unde ├«ns─â se ard ÔÇ×de╚Öuri periculoaseÔÇŁ ╚Öi al c─ârei jet alb ce ╚Ť├ó╚Öne╚Öte prin co╚Ö ├«nfioreaz─â imagina╚Ťia oricui.

Incineratorul Stericycle proceseaz─â exclusiv ÔÇ×de╚Öeuri periculoaseÔÇŁ, acea frac╚Ťie care reprezint─â doar 0,25% din cantitatea total─â de de╚Öeuri produs─â (267 milioane de tone), conform estim─ârilor la nivel na╚Ťional. De╚Öi arde ÔÇ×cele mai sc├órboaseÔÇŁ de╚Öeuri, incineratorul Stericycle produce o cantitate infim─â de noxe, fumul ├«nsp─âim├ónt─âtor care iese pe hornul s─âu e de fapt abur care se tope╚Öte ├«n atmosfer─â ╚Öi nu con╚Ťine niciunul dintre ÔÇ×ingredientele chimiceÔÇŁ responsabile pentru mirosurile care ajung s─â fie duse de v├ónt. Emisiile anuale produse de cel mai mare incinerator operat de Stericycle ├«n Rom├ónia echivaleaz─â cu emisiile dintr-un an calendaristic a dou─â camioane de mare tonaj.

Garda de Mediu sus╚Ťine c─â Stericycle nu e responsabil de duhorile Bucure╚Ötiului.

Pentru a ne dovedi c─â este a╚Öa, Stericycle ne-a pus la dispozi╚Ťie coresponden╚Ťa oficial─â purtat─â cu Garda Na╚Ťional─â de Mediu legat─â de sesiz─ârile care reclam─â disconfort olfactiv ├«n zona de NV a Capitalei ├«n perioada c├ónd ÔÇ×incineratorulÔÇŁ Stericycle era oprit. Solicitarea celor de la Stericycle o pute╚Ťi citi aici, iar r─âspunsul G─ârzii de Mediu Bucure╚Öti aici. De╚Öi la finalul anului 2016 incineratorul de la Poiana Trestiei a fost oprit timp de o lun─â ╚Öi jum─âtate, Garda de Mediu Bucure╚Öti a primit 47 de pl├óngeri din partea cet─â╚Ťenilor deranja╚Ťi de disconfortul olfactiv.

De altfel, cu c├óteva luni mai devreme, ├«n iulie 2016, la dezbaterea public─â sus╚Ťinut─â la sediul Agen┼úiei pentru Protec┼úia Mediului Bucure┼čti de Stericycle Rom├ónia SRL, ├«n cadrul procedurii de emitere a Autoriza╚Ťiei Integrate de Mediu, reprezentan╚Ťii societ─â╚Ťii au adus cu ei pentru publicul prezent un set de 7 recipiente de laborator, din sticl─â de culoare fumurie, inscrip╚Ťionate doar pe fund cu cifre de la 1 la 7 ╚Öi separat un tabel cu con╚Ťinutul fiec─ârui recipient. Patru din cele ╚Öapte recipiente con╚Ťineau ÔÇ×produ╚Öii finaliÔÇŁ care rezult─â ├«n urma inciner─ârii de╚Öeurilor periculose. Cet─â╚Ťenii participan╚Ťi la dezbaterea public─â au fost invita╚Ťi s─â miroas─â con╚Ťinutul fiec─ârei sticle ├«n ÔÇ×blindÔÇŁ, f─âr─â s─â ╚Ötie ce con╚Ťin acestea. O singur─â persoan─â dintre cei prezen╚Ťi la dezbaterea public─â a riscat s─â efectueze ÔÇ×testul de percep╚Ťie olfactiv─âÔÇŁ, participantul (n.r. e vorba de jurnalistul C─ât─âlin Striblea, nu ├«n vreo calitate oficial─â, ci de rezident ├«ntr-o zon─â limitrof─â incineratorului) specific├ónd c─â niciunul dintre mirosurile prezentate nu seam─ân─â cu mirosul pe care-l resimte ca locuitor al zonei ├«nvecinate incineratorului. Recipientele cu pricina con╚Ťineau:

  • ÔÇ×cenu╚Ö─â vatr─âÔÇŁ ÔÇô rezultat─â ├«n urma inciner─ârii de╚Öeurilor periculoase/nepericuloase
  • ÔÇ×amoniac NH3ÔÇŁ – miros care nu rezult─â niciodat─â ├«n urma inciner─ârii, ci doar a descompunerii de╚Öeurilor organice
  • ÔÇ×de╚Öeu medical sterilizatÔÇŁ ÔÇô miros specific care se resimte ├«n fiecare spital, cauzat de mirosul specific dezinfectan╚Ťilor
  • ÔÇ×co╚Ö incineratorÔÇŁ ÔÇô h├órtie special─â de absorb╚Ťie, plasat─â la co╚Öul incineratorului pentru o perioad─â de 72 ore func╚Ťionare
  • ÔÇ×s─âpun miereÔÇŁ ÔÇô pentru ÔÇ×sp─âlareaÔÇŁ mirosurilor anterioare
  • ÔÇ×co╚Ö sterilizator” ÔÇô h├órtie special─â de absorb╚Ťie, plasat─â la co╚Öul sterilizatorului pentru o perioad─â de 72 ore func╚Ťionare
  • ÔÇ×detergent lichidÔÇŁ ÔÇô pentru ÔÇ×sp─âlareaÔÇŁ mirosurilor anterioare

Am p─âtruns ├«n m─âruntaiele ÔÇ×monstruluiÔÇŁ

Conducerea societ─â╚Ťii a agreat s─â ├«╚Öi deschid─â pentru pres─â poarta celui mai mare incinerator al s─âu de ÔÇ×de╚Öeuri periculoaseÔÇŁ de pe teritoriul Rom├óniei.

desc─ârcarea de╚Öeurilor periculoase din utilitara cu pere╚Ťi dubli la Incineratorul de la Rudeni al Stericycle.

desc─ârcarea de╚Öeurilor periculoase din utilitara cu pere╚Ťi dubli la Incineratorul de la Rudeni al Stericycle

Aici am g─âsit o instala╚Ťie care din punctul de vedere al dimensiunilor seam─ân─â mai degrab─â cu o central─â comunist─â de cartier. Instala╚Ťiile sunt burdu╚Öite cu senzori ╚Öi ecrane LCD pe care sunt afi╚Öate tipuri de noxe, concentra╚Ťii, temperaturi, durate. E vorba at├ót despre m─âsur─âtori instantanee, c├ót ╚Öi despre medii ale acestora pe diverse intervale de timp.

display schema flxului tehnologic camera de comand─â. Foto Daniel Befu

display schema fluxului tehnologic camera de comand─â. Foto Daniel Befu

Fluxul deșeurilor e clar stabilit. Înainte de neutralizare, acestea sunt cântărite încă o dată, pentru a se ști greutatea fiecărei șarje.

deșeurile periculoase se cântăresc la intrarea în facilitate, cât și înainte de sterilizare sau incinerare. Foto Daniel Befu

deșeurile periculoase se cântăresc la intrarea în facilitate, cât și înainte de sterilizare sau incinerare. Foto Daniel Befu

Apoi drumurile de╚Öeurilor se despart. ÔÇ×De╚Öeurile medicale t─âietoare-├«n╚Ťep─âtoareÔÇŁ, cum e cazul acelor de sering─â, branulelor, lamelor de bisturiu etc. sunt introduse ├«n sterilizator ├«n recipien╚Ťi galbeni din plastic, inscrip╚Ťiona╚Ťi ÔÇ×pericol biologicÔÇŁ. Recipien╚Ťii nu pot fi deschi╚Öi, ei fiind sigila╚Ťi de personalul medical al spitalelor ├«nainte de a fi preda╚Ťi procesatorului de de╚Öeuri. Recipien╚Ťii sunt distru╚Öi odat─â cu de╚Öeurile. Din acest motiv, plasticul din care sunt confec╚Ťiona╚Ťi este polipropilena, care are un con╚Ťinut mai mic de Clor dec├ót PET-urile sau PVC-ul, tocmai pentru a avea un impact asupra mediului c├ót mai redus.

Sterilizatorul este o ma╚Öin─ârie care, odat─â pornit─â, mai ├«nt├ói le toac─â m─ârunt, pentru a permite temperaturii s─â ajung─â mai u╚Öor ├«n inima fiec─ârui fragment ce trebuie sterilizat. Apoi ÔÇ×toc─âturaÔÇŁ este ├«nc─âlzit─â la temperatura de 134┬░C, ÔÇ×temperatur─â demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific c─â poate omor├« 99,9% dintre virusurile ╚Öi bacteriile cunoscute ├«n prezent ca av├ónd un impact major asupra s─ân─ât─â╚Ťii umane, animale sau mediuluiÔÇŁ, conform lui Cosmin M─ân─âil─â, managerul de reglement─âri al Stericycle Rom├ónia. ├Än urma steriliz─ârii rezult─â un compost inofensiv ╚Öi inodor, care e depozitat la groapa de gunoi Rudeni, ca un de╚Öeu obi╚Önuit, ce poate fi inclusiv folosit mai departe la producerea de energie.

FOTO 1 abur curat rezultat la finalul fluxului tehnologic al Stericycle- Cosmin M─ân─âil─â. Foto Daniel Befu

tocătură inertă rezultată în urma sterilizării- Cosmin Mănăilă, Stericycle. Foto Daniel Befu

La finalul procesului de sterilizare, ├«n atmosfer─â se emite doar abur, re╚Ťinut de filtre HEPA ╚Öi de c─ârbune activ.

La incinerare merg ÔÇ×de╚Öeurile anatomopatologiceÔÇŁ, adic─â resturi de ╚Ťesuturi, organe, placente, ╚Ťesut organic prelevat ├«n procesul de autopsiere a cadavrelor, recipiente de s├ónge, precum ╚Öi ÔÇ×de╚Öeurile infec╚ŤioaseÔÇŁ, cum e cazul fe╚Öelor, c├ómpurilor operatorii, compreselor, membranelor de dializ─â, scutecelor provenite din sec╚Ťiile de boli infec╚Ťioase etc, care fie sunt ├«mbibate cu fluide organice, fie au venit ├«n contact cu s├ónge ori cu alte fluide biologice, precum ╚Öi cu virusuri, bacterii, parazi╚Ťi ori toxine ale microorganismelor. Mai exist─â ╚Öi categoria de╚Öeurilor medicale nepericuloase, reprezentat─â de buc─â╚Ťi de gips, lenjerie, ├«mbr─âc─âminte necontaminat─â, scutece de unic─â folosin╚Ť─â provenite de la copii ╚Öi v├órstnici, care ├«nainte de ardere se stocheaz─â ├«n saci menajeri ├«nchi╚Öi ermetic, confec╚Ťiona╚Ťi dintr-un plastic mai gros.

De╚Öeurile medicale sunt arse ├«n incinerator separat de ╚Öarjele de ÔÇ×medicamente periculoaseÔÇŁ (citotoxice ╚Öi citostatice), ÔÇ×medicamentele nepericuloaseÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×de╚Öeurile de amalgam provenite din cabinetele stomatologiceÔÇŁ, ÔÇ×reactivii de laboratorÔÇŁ (acizi, baze, solven╚Ťi, produse chimice organice ╚Öi anorganice), dar ╚Öi de de╚Öeurile provenind din industria chimic─â, confec╚Ťii, piel─ârie, bl─ân─ârie, prelucrarea metalelor, industria lemnului, industria auto, tipografic─â, farmaceutic─â. Cele din urm─â, spre deosebire de ÔÇ×de╚Öeurile anatomopatologiceÔÇŁ, care trebuie incinerate ├«n cel mult 24 de ore de la colectare, pot fi stocate p├ón─â la 1 an de zile.

Capacitatea incineratorului este de 1 ton─â/or─â, lunar la Rudeni fiind arse ├«n jur de 400 de tone de de╚Öeuri periculoase ├«n cadrul unui proces automatizat de ardere, controlat de calculator. ├Än interiorul incineratorului sunt arse ├«n dou─â etape, ├«nt├ói la 850┬░C (camera primar─â) ╚Öi apoi arse ├«nc─â o dat─â la 1100┬░C (camera secundar─â), ceea ce duce la oxidarea tuturor compu╚Öilor chimici prezen╚Ťi ├«n de╚Öeuri.

La finalul procesului de incinerare, rezult─â produsul solid reprezentat de ÔÇ×cenu╚Öa de vatr─âÔÇŁ, un material mineral inert care este depus la groapa de gunoi ╚Öi care are efect neutru asupra mediului ├«nconjur─âtor. Greutatea cenu╚Öii rezultate este ├«n jur de 10%-15% din greutatea ÔÇ×de╚Öeurilor periculoaseÔÇŁ introduse ├«n incinerator, iar ├«n cazul ÔÇ×de╚Öeurilor anatomopatologiceÔÇŁ procentul de cenu╚Ö─â e ╚Öi mai redus. Per total, ├«ntr-un an incineratorul din zona Chitila-Chiajna produce aproximativ 500 tone de cenu╚Ö─â.

Cenușa rezultată în urma incinerării la 1100 grade Celsius reprezintă doar 10-15% din masa incinerată. Foto Daniel Befu

Cenușa rezultată în urma incinerării la 1100 grade Celsius reprezintă doar 10-15% din masa incinerată. Foto Daniel Befu

 

Cenușa rezultată în urma incinerării la 1100 grade Celsius reprezintă doar 10-15% din masa incinerată. Detaliu. Foto Daniel Befu

Cenușa rezultată în urma incinerării la 1100 grade Celsius reprezintă doar 10-15% din masa incinerată. Detaliu. Foto Daniel Befu

Produ╚Öii gazo╚Öi rezulta╚Ťi ├«n urma inciner─ârii, sub form─â de emisii ├«n aer sunt: CO, SO2, NOx, Pulberi, HCL, TOC, HF. Dat fiind c─â ÔÇ×incinerareaÔÇŁ este un ÔÇ×proces chimic de oxidareÔÇŁ, niciodat─â ├«n gama de produ╚Öi gazo╚Öi nu se va reg─âsi hidrogenul sulfurat (H2S) ╚Öi amoniac (NH3), principalele gaze puturoase, care ÔÇ×mut─â nasul din locÔÇŁ locuitorilor din zonele limitrofe Capitalei ╚Öi care provin nu ÔÇ×din arderea oxidativ─âÔÇŁ, ci ÔÇ×din fermentareaÔÇŁ de╚Öeurilor menajere.

Aceste noxe gazoase rezultate nu sunt l─âsate s─â ias─â ├«n atmosfer─â, ci sunt direc╚Ťionate ├«n camera secundar─â ╚Öi incinerate ╚Öi ele la temperaturi mai mari de 1100┬░C, dupa care sunt r─âcite ├«ntr-un schimb─âtor de c─âldur─â p├ón─â la 150┬░C. Aceast─â r─âcire reprezint─â o ÔÇ×preg─âtire a gazelorÔÇŁ la temperatura optim─â pentru ÔÇ×filtrarea uscat─âÔÇŁ, respectiv neutralizarea lor cu bicarbonat de sodiu ╚Öi c─ârbune activ. Noxele sunt pentru a treia oar─â ÔÇ×cur─â╚ŤateÔÇŁ printr-o ÔÇ×filtrare umed─âÔÇŁ, fiind ├«mpinse for╚Ťat printr-o ploaie de vapori de sod─â caustic─â, care re╚Ťine la r├óndu-i o parte dintre compu╚Öii gazo╚Öi toxici. Dup─â ce sunt trecute prin re╚Ťeaua de serpentine p├ón─â ÔÇ×ame╚ŤescÔÇŁ, ├«n etapa final─â a fluxului tehnologic, noxele sunt monitorizate ├«ntr-un sistem automat cu senzori laser.

FOTO 1 abur curat rezultat la finalul fluxului tehnologic al Stericycle- Cosmin M─ân─âil─â. Foto Daniel Befu

Senzori monta╚Ťi pe sistemul de serpentine de filtrare a noxelor rezultate din procesul de incinerare. Cosmin M─ân─âil─â. Foto Daniel Befu

Simplist spus, ni╚Öte raze laser str─âbat o ├«nc─âpere ├«n care sunt noxele ╚Öi, ├«n func╚Ťie de gradul de absorb╚Ťie a razei de c─âtre gazele din incint─â, se determin─â tipul de nox─â ╚Öi concentra╚Ťia ei. ╚śtiin╚Ťific se nume╚Öte spectroscopie de absorb╚Ťie cu raz─â laser ╚Öi are lungimea de und─â calibrat─â ├«n func╚Ťie de gazul m─âsurat pentru a determina prezen╚Ťa ╚Öi concentra╚Ťia diferi╚Ťilor compu╚Öi, ca de exemplu acid clorhidric sau acid fluorhidric.

Dac─â noxele rezultate din incinerarea ÔÇ×de╚Öeurilor toxiceÔÇŁ trec de ÔÇ×testul laserÔÇŁ, sunt eliberate ├«n atmosfer─â printr-un co╚Ö. A╚Öa c─â ne-am c─â╚Ť─ârat ╚Öi noi pe acel co╚Ö, la 1 metru de ÔÇ×jetul de gazÔÇŁ evacuat, care ├«n realitate nu e nicidecum ÔÇ×fumÔÇŁ, ci e doar ÔÇ×aburÔÇŁ, cu o temperatur─â ├«ntre 60Ôü░ ╚Öi 70Ôü░C. Acesta este ╚Öi motivul pentru care, dup─â 5 secunde de la eliminarea ├«n atmosfer─â, pur ╚Öi simplu aburul ÔÇ×se tope╚ÖteÔÇŁ ├«n v─âzduhul mai mult sau mai pu╚Ťin albastru.

FOTO 1 abur curat rezultat la finalul fluxului tehnologic al Stericycle- Cosmin M─ân─âil─â. Foto Daniel Befu

abur curat rezultat la finalul fluxului tehnologic al Stericycle- Cosmin M─ân─âil─â. Foto Daniel Befu

Deșeurile toxice în cifre:

Conform lui Cosmin M─ân─âil─â, Director Reglement─âri ├«n cadrul Stericycle Rom├ónia, Rom├ónia genereaz─â anual circa 267 milioane tone de╚Öeuri, dintre care doar 0,67 milioane tone sunt de╚Öeuri periculoase ÔÇô industriale, farmaceutice, veterinare, medicale ÔÇô reprezent├ónd sub 0,25% din total. Conform estim─ârilor INSP, la nivelul anului 2015, a fost generat─â de c─âtre unit─â╚Ťile spitalice╚Öti de stat ╚Öi private, cu ╚Öi f─âr─â paturi, o cantitate de aproape 20.000 t/an de╚Öeuri medicale, reprezent├ónd aproximativ 3% din totalul de╚Öeurilor periculoase generate ├«n Rom├ónia.

Despre autor: Daniel Befu

Daniel Befu, freelance reporter, a colaborat cu publica╚Ťiile ÔÇ×G├óndulÔÇŁ, ÔÇ×Rom├ónia Liber─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Rom├ónia Curat─âÔÇŁ. ├Än decursul activit─â╚Ťii sale, Daniel s-a axat pe studierea faptelor de corup╚Ťie ale politicienilor ┼či oamenilor de afaceri ├«n rela╚Ťia cu statul rom├ón.

Comentarii

comentarii