Interviu: Valoarea serviciilor gratuite de mediu este de trei ori cât PIB-ul mondial

in EcoLIFESTYLE, Popular, Recomandate 17 November 2014 3,044 Views

Serviciile pe care ni le ofer─â gratuit mediul valoreaz─â de trei ori c├ót PIB-ul global, dar, ├«n ciuda acestui fapt, natura este ignorat─â de sistemul economic actual care promoveaz─â profitul imediat. Distrugerea sistematic─â a mediului va duce inevitabil la o tranzi╚Ťie c─âtre un sistem alternativ care va fi mai bun sau ma r─âu, depinde de ├«n╚Ťelepciunea omenirii, spune Tim Shanks, expert interna╚Ťional ├«n dezvoltarea economiei locale. Cea mai mare problem─â de mediu cu care ne confrunt─âm este compromiterea ecosistemelor care asigur─â via╚Ťa pe P─âm├ónt, spune specialistul care ne d─â ╚Öi solu╚Ťiile.┬á

 

think

 

Care sunt problemele de mediu cu care ne confruntăm în prezent?

Ne confrunt─âm cu patru mari probleme: criza datoriilor, inegalitatea, presiunea asupra resurselor naturale, iar a patra este distrugerea ecosistemelor care asigur─â servicii gratuite de care depinde via╚Ťa pe P─âm├ónt. Cea mai important─â este ultima pentru c─â sistemele financiare, austeritatea, inegalitatea sunt f─âcute de om, deci dac─â oamenii se pun de acord, exist─â solu╚Ťii, ├«ns─â suntem prea lacomi sau prea pro╚Öti pentru a le rezolva, dar ele se pot rezolva azi. Resursele naturale, ├«n schimb, reprezint─â o problem─â de natur─â diferit─â pentru c─â sunt finite. Poate c─â nu se termin─â petrolul, dar devine tot mai greu ╚Öi mai costisitor de ob╚Ťinut, iar impactul asupra mediului este devastator. Afect─âm sisteme de care depinde via╚Ťa pe planet─â. Distrugem capacitatea planetei de a sus╚Ťine via╚Ťa.

Ce impact are sistemul economic asupra problemelor de mediu?

Problema este c─â noi am considerat aceste lucruri ├«n economie ca externalit─â╚Ťi (n.r.: l─âsarea ├«n seama altcuiva a costurilor consecin╚Ťelor propriei activit─â╚Ťi de produc╚Ťie). Problemele de mediu sunt considerate probleme minore, care nu au mare importan╚Ť─â, dar un studiu de acum c├ó╚Ťiva ani a ar─âtat c─â valoarea serviciilor gratuite furnizate de mediu e de trei ori mai mare dec├ót PIB-ul global. A╚Öadar dac─â ceva are de trei ori valoarea a tot ce creeaz─â omul ├«n total nu este marginal, este primar. Acum ├«n Europa tot ce facem este s─â cre╚Ötem profiturile pe termen scurt, dar distrugem posibilitatea planetei de a sus╚Ťine via╚Ťa, este foarte periculos.

Consumerismul este un mare dușman al mediului. Cum convingem oamenii să nu mai cumpere în acest ritm?

Nu trebuie s─â convingem oamenii s─â nu mai cumpere ├«n ritmul ├«n care o fac acum, pentru c─â oricum vor fi for╚Ťa╚Ťi s─â o fac─â. E greu s─â schimbi oamenii, dac─â e ceva disponibil, oamenii vor cump─âra. Dar resursele sunt finite, a╚Öa c─â vor fi obliga╚Ťi s─â se schimbe. Trebuie s─â ne concentr─âm pe ce e important. Cu c├ót ne d─âm seama mai repede c─â se termin─â resursele ╚Öi nu putem irosi eforturile noastre pe prostii, cu at├ót mai u╚Öoar─â ╚Öi mai pu╚Ťin dureroas─â va fi tranzi╚Ťia. Cu c├ót insist─âm mai mult s─â ne purt─âm ca ╚Öi cum nu mai exist─â ziua de m├óine ╚Öi c─â putem face ce vrem cu resursele planetei, cu at├ót mai abrupt─â ╚Öi mai dureroas─â va fi tranzi╚Ťia. Dac─â suntem de╚Ötep╚Ťi ╚Öi sensibili, tranzi╚Ťia se va ├«nt├ómpla cur├ónd, dac─â o am├ón─âm, va fi dureroas─â.

C├ónd crede╚Ťi c─â va avea loc aceast─â tranzi╚Ťie?

Nu trebuie s─â subestim─âm prostia uman─â, deci tranzi╚Ťia va fi destul de t├órzie.

Este inevitabil─â?

Tranzi╚Ťia va avea loc cu siguran╚Ť─â tocmai din cauza problemelor ecologice pe care le avem. ├Äntrebarea este: ce schimbare va avea loc ÔÇô bun─â sau rea pentru oameni? Ce facem acum nu e sustenabil. Putem face o tranzi╚Ťie c─âtre ceva bun sau ceva r─âu. Din punct de vedere al ecologiei, putem face o tranzi╚Ťie c─âtre un sistem care s─â sus╚Ťin─â via╚Ťa pe planet─â pe termen lung sau facem o tranzi╚Ťie c─âtre distrugerea cu bomb─â atomic─â ╚Öi specia care supravie╚Ťuie╚Öte trebuie s─â ├«nceap─â civiliza╚Ťia de la ├«nceput.

Distrugem sisteme care sunt esen╚Ťiale pentru sus╚Ťinerea vie╚Ťii, asta e cea mai mare problem─â. Sistemele economice ignor─â contribu╚Ťia naturii, se ignor─â faptul c─â valoarea vine din natur─â. 60% din ecosistemele care asigur─â via╚Ťa au ├«nceput s─â fie compromise, iar schimb─ârile sunt at├ót de avansate ├«nc├ót abilitatea planetei de a sus╚Ťine via╚Ťa ├«n viitor nu mai poate fi garantat─â.

 

Raportul “Planeta Vie”, edi╚Ťia 2014, realizat de World Wide Fund for Nature, arat─â c─â fauna s─âlbatic─â a lumii s-a redus cu mai mult de jum─âtate ├«n ultimii 40 de ani. Popula╚Ťiile de pe╚Öti, p─âs─âri, mamifere, amfibieni ╚Öi reptile s-au redus cu 52% din anul 1970. Se constat─â un declin cu 76% al speciilor de ap─â dulce, pierderea medie fiind aproape dubl─â fa╚Ť─â de speciile terestre ╚Öi marine. Cerin╚Ťa umanit─â╚Ťii este cu 50% mai mare dec├ót capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1.5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a r─âspunde nevoilor actuale ale omenirii. Acest exces global ├«nseamn─â, de exemplu, c─â t─âierile de p─âduri se fac ├«ntr-un ritm mai rapid dec├ót cresc arborii, pomparea apei dulci se realizeaz─â cu o vitez─â mai mare dec├ót capacitatea de restocare a acesteia ├«n rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon dep─â╚Öesc capacitatea de absorb╚Ťie pe care o are natura.

 

Care ar fi schimbările necesare și urgente?

Trebuie s─â ne uit─âm la alte surse de energie. Datele arat─â c─â 5% din PIB reprezint─â costurile de ob╚Ťinere a energiei. Prin fracturare se consum─â mai mult─â energie dec├ót se ob╚Ťine, pentru produc╚Ťia de etanol folose╚Öti mai mult─â energie dec├ót produci, de asemenea, petrolul va fi tot mai scump de ob╚Ťinut ╚Öi vom consuma mai mult─â energie pentru a-l ob╚Ťine. Trebuie s─â ├«mbun─ât─â╚Ťim ╚Öi eficien╚Ťa energetic─â ÔÇô dac─â ceva face zgomot ╚Öi se ├«nc─âlze╚Öte ├«nseamn─â c─â irose╚Öte energie, deci da╚Ťi-v─â seama c├ót─â energie irosim.

Ce p─ârere ave╚Ťi despre antreprenoriatul verde? Este o solu╚Ťie?

Ideea c─â cineva se g├ónde╚Öte la antreprenoriatul verde e bun─â, nu trebuie descurajat─â, dar, ├«n sine, antreprenoriatul verde este marginal deocamdat─â p├ón─â vor avea loc schimb─âri structurale ├«n societate. Sistemul de azi promoveaz─â maximizarea profiturilor, majoritatea se comport─â ├«n acest spirit, dar trebuie ├«ncuraja╚Ťi cei care fac antreprenoriat ecologic, pentru c─â ei sunt modele. Dar, antreprenoriatul verde ├«nseamn─â economie verde, care e o adaptare a sistemului capitalist actual, iar r─âd─âcina capitalismului este promovarea inegalit─â╚Ťii, profitului, distrugerea resurselor. Trebuie reg├óndite ╚Öi schimbate regulile de baz─â pentru a fi ├«n armonie cu ce vrei s─â ob╚Ťii.

Cine are principalul rol ├«n a preveni aceste catastrofe pe care le prognozeaz─â oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â?

Puterea e acolo unde sunt banii, iar sistemul e structurat ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót oamenii sunt manipula╚Ťi ├«n percep╚Ťiile lor ca s─â contribuie la sistem ├«n mod voluntar. Sistemul capitalist e axat pe cooperarea uman─â voluntar─â, iar pentru a face oamenii s─â coopereze ai nevoie de instrumente subtile. Dac─â facem destui oameni s─â vad─â lucrurile clar, atunci oamenii ar influen╚Ťa societatea ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót viitorul s─â fie mai bun. Capitalismul stimuleaz─â oamenii sau ├«i p─âc─âle╚Öte cu scopul de a-i face s─â coopereze, dac─â facem oamenii con╚Ötien╚Ťi de asta, con╚Ötien╚Ťi c─â ce se ├«nt├ómpl─â nu e sustenabil, atunci putem face schimb─âri ├«n bine.

Dumneavoastr─â sunte╚Ťi un promotor al economiei locale. Care sunt beneficiile?

Schimb─ârile structurale trebuie f─âcute ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â promoveze egalitatea ├«n societate, s─â reduc─â discrepan╚Ťele ├«n distribuirea veniturilor┬á ╚Öi pr─âpastia dintre distribu╚Ťie regional─â ╚Öi dezvoltare. Economia local─â trebuie dezvoltat─â pentru a fi r─âsp├óndit─â geografic. Aproape peste tot ai un pol de cre╚Ötere, concept al dezvolt─ârii spa╚Ťiale, care arat─â c─â investi╚Ťia trebuie centralizat─â ├«n ora╚Öe, iar de acolo prosperitatea trebuie s─â se duc─â spre periferie. Dar, realitatea este invers: averea vine din zonele s─ârace spre centrele bogate. Acum 25 de ani era o problem─â, dar acum cu tehnologia informa╚Ťiei po╚Ťi r─âsp├óndi dezvoltarea economic─â, ai nevoie de coordonare, iar prin internet ╚Öi tehnologie avem instrumentele necesare pentru a crea dezvoltare spa╚Ťial─â, ceea ce nu credeam c─â se poate ├«nainte. Economia local─â nu presupune ca un loc s─â devin─â auto-suficient, ci s─â-╚Öi utilizeze resursele proprii pentru a crea produse. Economia local─â este foarte important─â pentru ca noua economie s─â fie un succes.

Nu sunt multe exemple de economii locale ÔÇô nordul Italiei, Spania ÔÇô dar sunt importante pentru c─â arat─â c─â e posibil. Din cauza climatului economic, e greu s─â reu╚Öe╚Öti pentru c─â trebuie s─â construie╚Öti destul de mult. Cred c─â e prea mult accent pe agricultur─â, c├ónd ar trebuie o baz─â industrializat─â. ├Än agricultur─â profitul este tot mai mic pe m─âsur─â ce investe╚Öti, pe c├ónd ├«n industrie cu c├ót investe╚Öti mai mult, cu at├ót c├ó╚Ötigi mai mult. ├Än orice caz, trebuie s─â ai echilibru ÔÇô nu vrei doar ceva de succes, ci un model care poate fi replicat.

Tim Shanks, de la Institutul pentru un Nou Viitor Economic, este co-autorul c─âr╚Ťii ÔÇťDup─â Criza Euro ÔÇô Reconstruirea Economiei Globale de la Baz─â spre V├órfÔÇŁ, care va fi publicat─â anul viitor.┬áEl a conferen╚Ťiat ├«n Europa, America de Sud ╚Öi Asia despre sistemul financiar ╚Öi un viitor economic alternativ. ├Än Bucure╚Öti s-a aflat pentru a doua oar─â, unde a sus╚Ťinut o prezentare despre situa╚Ťia curent─â din Europa.

Comentarii

comentarii