Preşedintele Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii privind spaţiile verzi

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ pentru modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.

Imagine de: jwvein – Pixabay

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 13 octombrie 2020.

Asociația Peisagiștilor din România (AsoP România) i-a cerut luna trecută președintelui să nu promulge legea Spațiilor Verzi din intravilanul localităților deoarece “în textul formei trimise spre promulgare s-au strecurat grave erori materiale, iar unele dintre acestea fac ca prevederi ale legii să fie neaplicabile”.

Preşedintele arată în cererea de reexaminare că actul normativ instituie noi reglementări referitoare la protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, la tipurile de suprafeţe cu vegetaţie incluse în categoria de spaţii verzi, precum şi la administrarea acestora.

„Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dintre soluţiile legislative ale acesteia trebuie reanalizate de către Parlament, astfel încât să fie înlăturate o serie de necorelări, deficienţe sau insuficienţe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice. Totodată, faţă de interesul public reprezentat de menţinerea şi extinderea spaţiilor verzi – de o importanţă deosebită în asigurarea calităţii mediului de viaţă uman – considerăm că reanalizarea acestei legi în Parlament ar trebui să se realizeze în cadrul unui amplu, extins şi autentic dialog cu toţi actorii implicaţi, atât din sfera publică, cât şi din mediul neguvernamental”.

Şeful statului spune că prevederea conform căreia „pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, autorităţile publice, proprietarii sau administratorii acestora au următoarele obligaţii: (…) f) să asigure, în limita disponibilităţilor din buget, elaborarea auditului, respectiv documentaţiei tehnice, suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, a strategiei şi a planului de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi, a registrului local al spaţiilor verzi, a planului anual de gestionare a vegetaţiei, precum şi a fişelor de intervenţie asupra vegetaţiei în caz de urgenţă” trebuie să fie predictibilă şi redactată astfel încât executarea obligaţiei prevăzute de lege să se realizeze în condiţiile unei disponibilităţi financiare certe.

Potrivit lui Iohannis, neîndeplinirea acestor obligaţii atrage, potrivit legii transmise la promulgare, respingerea eliberării acordului de mediu

Astfel, se prevede că:

„(1) Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să efectueze, până la data de 1 ianuarie 2022, auditul suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi şi să elaboreze, pe baza acestor date, strategia şi planul de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spatii verzi, precum şi registrul local al spaţiilor verzi.

(2) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) atrage după sine respingerea eliberării, începând cu data de 1 ianuarie 2022, de către agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, a acordului de mediu privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului pentru acele proiecte care afectează în orice fel spaţiile verzi, cu excepţia proiectelor finanţate din fonduri europene”.

De asemenea, el indică faptul că legea prevede: „Transformarea zonelor cu altă destinaţie, din intravilanul existent sau prin extinderea intravilanului, în zone funcţionale rezidenţiale, comerciale, industriale sau mixte, în scopul executării de lucrări de construcţii se poate realiza doar în baza unei documentaţii de urbanism cu obligaţia asigurării unei suprafeţe amenajate cu spaţii verzi, cu acces public, de minim 10% din suprafaţa terenului a cărui destinaţie s-a modificat astfel”.

Şeful statului apreciază că, în contextul dezvoltării urbanistice, noua soluţie legislativă nu răspunde în realitate necesităţii extinderii intravilanului pe baze sustenabile, procentul de doar 10% din suprafaţa terenului a cărui destinaţie s-a modificat nefiind suficient.

El arată că dispoziţiile legii supuse reexaminării trebuie corelate cu cele ale Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, ce prevăd, în mod limitativ, care sunt lucrările considerate de utilitate publică în cazul spaţiilor verzi, printre acestea aflându-se doar cele privind: „(…) salvarea, protejarea şi punerea în valoare (…) a parcurilor naturale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii (…)”. De asemenea, şeful statului precizează că pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesar să se asigure şi corelarea cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, ce stabilesc cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: „(…) lucrărilor de conservare sau de amenajare a spaţiilor verzi, lucrărilor de regenerare urbană (…)”.

Preşedintele mai scrie în cerere faptul că legea supusă reexaminării permite amplasarea pe spaţiile verzi a unor alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru gestionarea spaţiilor verzi, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde, cu respectarea indicatorilor prevăzuţi în Anexa nr. 6.

Totodată, atrage atenţia că Anexa nr. 6 cuprinde „Definirea unor termeni de specialitate”, şi nu indicatorii la care se face trimitere în lege. În acest context, el arată că sintagma „cu respectarea indicatorilor prevăzuţi în anexa nr. 6” este neclară, făcând trimitere la o serie de indicatori, care în realitate nu există în conţinutul legii.

Preşedintele Iohannis consideră şi că dispoziţiile ce permit autorităţilor publice locale să schimbe încadrarea urbanistică, cu obligaţia de a crea în unitatea administrativ-teritorială o suprafaţă de spaţiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă, nu cuprind criterii obiective în baza cărora se poate exercita această competenţă.

„Lipsa acestor criterii obiective poate conduce la arbitrariu în activitatea de aplicare a legii, dar şi la relocarea, pe diverse considerente, a unor spaţii verzi din centrul localităţilor la periferia acestora, cu consecinţa reducerii ponderii vegetaţiei cu rol de filtrare şi purificare a aerului. Or, calitatea scăzută a aerului din aglomerările urbane prezintă o importanţă deosebită, întrucât influenţează în mod negativ sănătatea umană, din cauza riscului crescut al mortalităţii determinate de afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare. La nivel naţional şi european, calitatea aerului reprezintă o preocupare majoră, mai ales în aglomerările urbane, confruntate cu creşterea numărului mijloacelor de transport auto, a particulelor în suspensie generate de şantierele de construcţii şi cu restrângerea constantă a spaţiilor verzi din perimetrele municipale”.

Şeful statului consideră că o soluţie legislativă care să permită autorităţilor publice locale schimbarea încadrării urbanistice nu poate face abstracţie de aceste raţiuni de politică de mediu, având în vedere că respectarea principiilor de dezvoltare durabilă şi urbanism presupun atât accesul uşor al locuitorilor la parcuri, cât şi dispersia spaţiilor verzi pe întreaga suprafaţă a unităţii administrativ-teritoriale în scopul asigurării calităţii aerului.

Preşedintele Iohannis mai arată că această normă este şi lipsită de predictibilitate, contrară normelor de tehnică legislativă, întrucât nu stabileşte cu claritate cui incumbă obligaţia instituită, respectiv „obligaţia de a crea în unitatea administrativ-teritorială studiată, o suprafaţă de spaţiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă”.

Citeşte şi:

Peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal ar putea fi readuse în patrimoniul statului și în administrarea Romsilva
România, proceduri de infringement de la Comisia Europeană pe mediu, privind deşeurile, natura, apa şi calitatea aerului

 

spot_img

Ultimele știri