Warning: Array to string conversion in /home/greenreport/public_html/wp-includes/shortcodes.php on line 433
Array

Ionut Purica: 10.03.2047 – Viziune a durabilitatii dezvoltarii in 40 de ani (din jurnalul unui elev de liceu in 2047)

text de Ionut Purica

ora 9.43

O sambata calda la inceputul lui martie. Miercuri am fost la schi, joi a venit pe neasteptate primavara (si nu am avut chef de nimic – astenia – bine ca a durat doar o zi), vineri am avut gripa… si acum, in prima zi autentica de vara sunt pus sa ma apuc de curatenie. Ma enerveaza ingrozitor chestia asta cu trecerea de la iarna la vara. Azi minus 5 grade si zapada, maine 15, poimaine 35. Am auzit ca Statele Unite negociaza acum cu Rusia, Canada si Danemarca (o tara devenita mare de cand s-a topit gheata din Groenlanda) cum sa imparta mica rezerva de gheata de la Polul Nord. Aproape de cercul polar, primavara dureaza doua saptamani. Cred ca acolo as reusi si eu sa respect programul tatei de trecere de la iarna la vara, nu in trei zile ca aici. Puteam sa stau pe plaja acum. Parca vad ca vreo luna o sa-si faca vremea de cap, tornade, inundatii, furtuni electrice sau de nisip… si iar ajung sa fiu singurul nebronzat din grupul meu la sfarsitul lui martie.

10.30

Astept masina de gestionare a deseurilor reciclabile care trebuie sa vina intre 9 si 11 dimineata. Pun pariu ca toata gasca mea face schi-surf si se distreaza la mare. Eu astept sa dau deseurile si sa primesc in schimb combustibil din PET reciclat amestecat cu biofuel. Avem nevoie de combustibil pentru ca sambata viitoare trebuie sa mergem la padure sau, mai bine zis, in zonele reimpadurite. E o obligatie comunitara sa participi la
programul PICAD (programul pentru ingrijirea copa cilor si adunarea deseurilor de padure). Dar macar asta imi place. Mereu mi-a placut in padure. Ma face sa ma gandesc cum aratau padurile naturale, biodiveristatea creata de natu ra… si nu combinat ii facute de I.A.. Dar e bine si asa, iar strangerea lemnului si a crengilor cazute, transportarea lui la instalatia de briche tare este chiar un lucru care imi place. Nu stiu de ce… doar asa, pentru ca imi plac padurile.

10.40

SteelPeople isi spun ei. Oamenii din cartierele defavorizate situate in centrul de de otel si sticla al orasului. Pentru ei e facut PICAD-ul. Brichetele de lemn sunt folosite pentru a alimenta partial cu energie zonele din centru unde nu pot folosi folosi forta vantului si prea poluate pentru a folosi energia soarelui. Noi le spunem StillPeople. Tata mi-ar taia jumatate din creditele lunare daca m-ar auzi ca spun asta. Dar e adevarat. Nu evolueaza, nu sunt ca noi. Sunt toti niste ciudati care (sunt sigur ca asa au ales) traiesc in relicvele unui trecut nu foarte indepartat. Care nu sunt in stare sa-si sustina stilul de viata. Indexul lor ambiental este de 3,5 planete, in timp ce al nostru este de 0,95. De exemplu, casa noastra conditioneaza temperatura cu o retea de tevi care e ingropata in toata curtea, folosind temperature constanta a pamantului la adancimi mai mari de citiva metri, atat pentru incalzire iarna, cat si pentru racire vara. Electricitatea pentru pompe si iluminatul provin din sistemul eolian combinat cu acumulatori si cu generatoare termoionice. O sa cumparam si noi celule de combustie, dar acum sunt inca scumpe, mai ales ca pretul gazului a ajuns la 1.000 de euro pe normal metru cub (tata zice ca, acum 20 de ani, pretul gazului era 270, asta e chiar tare!). Am inteles ca hidrogenul pe care unitatea 5 de la Cernavoda il va produce din electroliza apei Dunarii o sa se vanda la preturi mult mai mici, dar mai e pana atunci.

10.50

Alimentez masina tatei. Un hibrid, licenta Prius 6, preluata de Nissan-Renault si montata la Colibasi, care foloseste o varietate destul de mare de combustibili. Nu e chiar tocmai un model sport, dar tata a luat-o pentru ca are un consum foarte mic. Oricum, la cat ambalaj producem noi nici nu ne-am permite o masina eco-sport. Andrei are una… e super-mega-hevy cool. Dar, de, tatal lui detine 10% din piata de biocombustibil din zona, un business de sute de miliarde de euro. Cu un asa un tata iti poti permite sa ai un eco-sportcar cu un consum de 5-6 litri la suta de kilometri. (Cu atat cumbustibil mergem noi in concediu toata vara). Ca sa nu mai zic de amenzile pe care Andrei le plateste pentru depasirea cotelor maxime de CO2 emise de masina lui. A platit si tata o data. S-a apropiat prea mult cu masina de zonele parcurilor din oras. L-au "prins" detectorii de CO2 din sistemul de monitorizare cu camere in vizibil si termoviziune si i-au ras o parte din creditele din contul de mediu al tatei.

13.23

Am terminat cu orientarea si reglarea panoruilor solare. Trebuia sa o fac azi sau, in loc sa-mi intre credite, imi zburau din contul de mediu. Toti avem cont de mediu, de fapt, it’s a must! Banii din contul de mediu si cei din vanzarile de certificate de emisie se cumuleaza si o sa putem sa implementam mai repede noile tehnologii nepoluante. Sunt inca multi care cumpara certificate de poluare in loc sa investeasca in tehnologii noi. Nu prea ii inteleg. Totusi, platformele de invatamant si intercomunicare la distanta, dar si sedintele periodice de schimb de solutii viabile, unde mananci gratis superalimente ecologice vor reduce treptat acest numar si se va accelera penetrarea tehnologiilor curate si eficiente.

17.46

De fapt, casa noastra e un exemplu bun: tocmai am instalat pachetul HAIOS 3.11 (Housing Artificial Intelligence Operating System 3.11). Casa a inceput sa comunice mult mai bine si sa se adapteze la ciclul nostru de viata. Monitorul de deplasare (bazat pe sistemul GPS al Uniunii Europene), aflat in terminalele noastre mobile de comunicare, anunta casa de apropi erea fiecaruia, astfel incat spatiile de servicii generale si personale sa fie activate la momentul la care ele sunt necesare. Binein teles, contoarele interconectate din retelele de energie, apa, emisii, deseuri isi fac treaba, aducandu-ne mai multi bani in contul de mediu.

22.38

Ce bronz frumos a prins prietena mea azi. Sunt norocos. Arata bine, e desteapta si o lasa absolut rece masina lui Andrei. Am invitat-o maine sa mearga cu mine la "tara", in satul unde stau parintii mamei. Ma rog… nu e chiar sat, asta e un archaism care nu are nicio treaba cu realitatea. E genial acolo. E plin de ferme mici si specializate cu produse ecologice si instalatii de conservare. Acceleratoarele portabile de particule permit noi
procedee de conservare prin expunerea alimentelor la fluxuri de particule. Satelitii urmaresc recoltele si animalele, iar reteaua informatica e foarte rapida ca sa pri measca in timp real datele meteo si sa se adapteze la timp. Ce ma enerveaza la viata de la sate e ca oamenii care locuiesc acolo fac mult mai destratamentul preventiv de boli tropicale, din cauza asta nu m-as muta definitiv. Ea nu a vazut niciodata o ferma de fructe modificate genetic. Maine ii arat cum arata kiwi-marul si par-caisul. Abia ce au fost plantati de bunicul meu.

23.55

Nu pot dormi. Ma tot gandesc ca nu am apucat sa invat nimic azi si ma streseaza rau asta. Luni trebuie sa sustin la scoala o expunere despre beneficiile unificarii directivelor Seveso 4 cu cea a inundatiilor, a hazardelor naturale si a economiei evenimentelor extreme. Marti trebuie sa merg cu tata pentru a-si activa a doua schimbare de dinti (a avut una la 7 ani ca toata lumea). E simpatic foc cand il vad cum se schimba la fata cand intra la dentist. si mai am joi si teza la "Schimbari climatice" si trebuie sa-mi termin proiectul de modelare fractala a eroziunii tarmului marii. Combinatia de geometrie fractala cu schimbari climatice, din ultimul an de liceu, produce niste imagini frumoase care pot fi selectionate si pentru expozitia anuala nationala de dezvoltaredurabila, sectia preuniversitara. Casa nu stie inca sa simta cand adorm, asa ca trebuie sa-I dau comanda potrivita. Casa, stinge lumina, opacizeaza si izoleaza termic si fonic geamurile!

Articolul precedent
Articolul următor
spot_img

Ultimele știri