Experti mondiali in domeniul schimbarilor climatice si reprezentanti ai guvernelor lumii au participat ieri in Japonia la un summit dedicat incalzirii globale. Este una dintre intalnirile care urmeaza Conferintei din decembrie 2007 de la Bali si care ar trebui sa pregateasca summit-ul de la Copenhaga de anul viitor.
In Danemarca ar trebui sa fie semnat viitorul acord international pentru perioada de dupa 2012, an in care va expira Protocolul de la Kyoto. Desi toata lumea declara ca este de acord cu acest nou protocol si ca momentul potrivit pentru semnarea lui este intalnirea de la Copenhaga, atunci cand vine vorba despre negocierea punctuala a documentului lucrurile se complica. Declaratiile optimiste, pline de prietenie si respect reciproc date de oficialii guvernamentali din toata lumea, nu au acoperire totala la masa negocierilor, acolo unde fiecare incearca sa obtina cat mai mult pentru tara pe care o reprezinta.
SECTORIAL SAU GENERAL. Prima veste buna este aceea ca America nu se mai opune, asa cum facea pana la Conferinta de la Bali. Americanii au aratat in Indonezia ca sunt constienti si ingrijorati in egala masura de efectele incalzirii globale si au fost de acord ca un protocol international este cea mai buna solutie pentru rezolvarea situatiei. Ce va cuprinde acest document este insa o necunoscuta, cel putin pentru moment. Americanii cer o abordare sectoriala a problemei incalzirii globale. Cu alte cuvinte, identificarea celor mai mare surse de poluare din fiecare tara si reducerea emisiilor de dioxid de carbon in acele sectoare. Un exemplu: Germania este un mare producator de masini. Ca atare, acest sector ar trebui vizat pentru reducerea emisiilor, in timp ce alte domenii, mai putin dezvoltate in aceasta tara, sa nu fie nevoite sa faca vreo modificare in productie. Oficialii americani s-au intrecut in a lauda aceasta abordare, facand lobby ca Protocolul de la Copenhaga sa fie semnat in acest mod. Pe de alta parte, un alt mare poluator al Planetei, Uniunea Europeana, insista pentru adoptarea unei alte strategii impotriva schimbarii climatice. Desi sunt de acord cu protocolul, reprezentantii europeni, mai ales cei din Marea Britanie, Franta si Germania, sustin ca fiecare tara mare poluatoare sa isi reduca emisiile, la nivelul tuturor domeniilor: industrie, agricultura, transporturi, turism etc. Aceste tari considera ca metoda este mult mai eficienta si afecteaza mai putin tarile sarace si pe cele in curs de dezvoltare, state care au cel mai mult de suferit din cauza incalzirii globale: nu din cauza lor se vad efectele pentru ca nu au poluat si nu polueaza prea mult si in acelasi timp nu au nici banii necesari pentru a-si lua masuri impotriva inundatiilor, desertificarii, disparitiei speciilor, eroziunii tarmurilor etc. Si europenii trag cu dintii de teoria lor, argumentand ca reducerea sectoriala a emisiilor va avea ca posibil efect ruinarea mai multor economii in plina dezvoltare.
PROBLEME SECUNDARE. Domenii care preocupa intreaga planeta, precum energia regenerabila (intre care la loc de cinste se afla biocombustibilii) sau transporturile (mai ales cele aeronautice), nu au fost mentionate decat marginal la reuniunea de la Tokyo. Planeta asteapta inca solutia cea mai buna pentru biocombustibilii de a doua generatie. Practic, suprafete intinse de pe Terra, mai ales paduri si mlastini, au fost distruse in ultimii ani si inlocuite cu campuri pe care se cultiva plante pentru biocombustibili. Singurii care aveau pana acum o strategie erau europenii. Acestia isi fixasera ca tinta ca, in 2020, 10% din carburantii folositi in Uniunea Europeana sa provina din biocombustibili. Obiectivul a fost insa sever criticat saptamana trecuta la summit-ul de primavara al UE, cand responsabilii mai multor tari au reclamat distrugerea ecosistemelor si pretul din ce in ce mai mare al alimentelor. In ceea ce priveste aviatia, cel mai mare poluator din domeniul transporturilor, din nou tacere. Aviatia nu a fost inclusa nicaieri, de nici o tara de pe glob, in vreun plan de reducere a emisiilor, astfel incat doar o decizie internationala ar putea urni lucrurile aici.
Poluare in Bucuresti
In timp ce mai-marii lumii se preocupa de soarta Planetei si negociaza reducerea poluarii, la Bucuresti, un raport al Societatii Romane de Pneumologie arata ca orasul este unul dintre cele mai poluate din Europa, fapt care a dus la o crestere ingrijoratoare a imbolnavirilor de astm si alte afectiuni cardio-respiratorii. Astfel, potrivit sursei citate, in Bucuresti exista 400 de tone de praf pe kilometru patrat, in conditiile in care limita maxima admisa este de numai 120 de tone de praf pe kilometru patrat. Un copac poate filtra in fiecare zi pana la 20 de kilograme de praf, insa numarul copacilor din Bucuresti s-a diminuat drastic de la an la an. La aceasta contribuie si incalcarea grosolana a legislatiei de mediu, care prevede ca pentru fiecare copac taiat trebuie plantati in loc alti zece, prevedere pe care nimeni nu o respecta. Aceasta a dus la cresterea rapida a bolnavilor cu afectiuni cardiorespiratorii din oras, poluarea fiind principala cauza pentru aceste imbolnaviri.
Pentru mai multe informatii viziteaza Jurnalul national