Lec╚Ťii de trai sustenabil: ghidurile Mai Bine

in EcoLIFESTYLE, Slider homepage 31 January 2019 146 Views

Asocia╚Ťia ie╚Öean─â Mai Bine pune la dispozi╚Ťia publicului o serie de ghiduri dedicate traiului sustenabil. Cele zece publica╚Ťii ofer─â informa╚Ťii utile despre efectele negative ale societ─â╚Ťii de consum ╚Öi despre ce putem face, la nivel individual ╚Öi colectiv, pentru a duce o via╚Ť─â mai bun─â, ├«n armonie cu natura ╚Öi comunitatea.

Asocia╚Ťia Mai Bine dore╚Öte s─â contribuie la dezvoltarea durabil─â a comunit─â╚Ťii locale, implic├óndu-se ├«n mod activ ├«n via╚Ťa comunit─â╚Ťii prin proiecte care ╚Ťin cont de toate cele trei dimensiuni ale dezvolt─ârii durabile: mediul natural, mediul social ╚Öi mediul economic.

Ghidurile au fost realizate ├«n cadrul proiectului Instrumente Educative ╚Öi Participative pentru Dezvoltare Durabil─â, co-finan┼úat printr-un grant din partea Elve┼úiei ╚Öi implementat ├«n parteneriat cu Equiterre ÔÇô Partenaire pour d├ęveloppement durable. Proiectul, implementat ├«ntre iunie 2013 ╚Öi mai 2015, a abordat lipsa de unelte educative ╚Öi participative la ├«ndem├óna cet─â╚Ťenilor care s─â sprijine ╚Öi s─â ├«ncurajeze implicarea comunit─â╚Ťii ├«n sprijinul dezvolt─ârii durabile a spa╚Ťiilor urbane.

Anca Gheorghic─â, coordonator, co-fondator ╚Öi autoare a ghidurilor, a explicat pentru Green Report c─â promovarea unui trai sustenabil este numitorul comun care leag─â diferitele activit─â╚Ťi ale asocia╚Ťiei.

ÔÇ×Motiva╚Ťia care a stat ├«n spate vine din misiunea asumat─â de Mai bine, de a contribui la dezvoltarea durabil─â local─â, pe toate cele trei dimensiuni ale dezvolt─ârii: natur─â, societate, economie. ├Än cele patru arii de ac╚Ťiune pe care le avem, respectiv ecologie ╚Öi protec╚Ťia mediului, economie social─â, educa╚Ťie pentru dezvoltare durabil─â ╚Öi responsabilizare civic─â, promovarea unui trai sustenabil este firul conductor. ├Änc─â din primii ani de activitate am promovat diverse dimensiuni care au f─âcut subiectul celor zece ghiduri.ÔÇŁ

├Än cadrul proiectului, au fost dezvoltate instrumente educative ╚Öi participative ├«n sprijinul dezvolt─ârii durabile a comunit─â╚Ťilor urbane cu ajutorul asocia╚Ťiei Equiterre, care a furnizat sprijin prin consultan╚Ť─â ╚Öi feedback. Mai concret, a fost realizat un manual de dezvoltare durabil─â din perspectiva traiului urban, 10 ghiduri a c─âror con╚Ťinut se bazeaz─â pe diferite capitole a manualului, un kit de training pe aceea╚Öi tematic─â, precum ╚Öi dezvoltarea unui curs pentru cel pu╚Ťin 100 de beneficiari din Rom├ónia.

├Än a doua parte a proiectului au fost organizate ├«nt├ólniri consultative ├«n cartiere ie╚Öene, sesiuni de informare despre gr─âdini urbane ╚Öi asocia╚Ťii de sprijin al agriculturii ╚Ť─âr─âne╚Öti.

Cele 10 ghiduri sunt disponibile online gratuit:

  • Agricultur─â biologic─â ÔÇô detaliaz─â efectele negative ale agriculturii intensive ╚Öi beneficiile agriculturii biologice, d├ónd exemple de re╚Ťele alimentare alternative din diferite ╚Ť─âri.

ÔÇ×Agricultura biologic─â, biodinamic─â sau permacultura sunt unele dintre formele prin care se poate practica agricultura sustenabil─â. Atent─â ╚Öi respectuoas─â fa┼ú─â de mediul natural ╚Öi de s─ân─âtatea uman─â, ea este capabil─â s─â ofere produse bune, s─ân─âtoase ╚Öi gustoase la un nivel satisf─âc─âtor pentru cererea venit─â din ora╚Öe, unde un num─âr din ce ├«n ce mai mare de persoane, prin intermediul consumului critic ╚Öi con╚Ötient, se ├«ndreapt─â ├«n aceea╚Öi direc┼úie: solicit─â introducerea de norme etice ├«n pia┼úa liber─â ╚Öi ├«n modalit─â┼úile de produc┼úie alimentar─â, precum ╚Öi posibilitatea unor alegeri conforme cu propriile valori.ÔÇŁ

  • Gr─âdini Urbane ÔÇô explic─â beneficiile de natur─â ecologic─â, social─â ╚Öi economic─â ale gr─âdinilor urbane, ofer─â sfaturi de gr─âdin─ârit, alternative naturale la pesticide ╚Öi alte informa╚Ťii despre plante.

ÔÇťAgricultura ├«n mediul urban ╚Öi agricultura tradi╚Ťional─â pot ╚Öi trebuie s─â fie aduse ├«mpreun─â pentru a oferi alternative sustenabile popula╚Ťiei din Rom├ónia. Jum─âtate din num─ârul de fermieri tradi╚Ťionali ai Europei tr─âiesc ├«n ╚Ťara noastr─â, pun├óndu-ne la ├«ndem├ón─â un poten╚Ťial extraordinar de prezervare ╚Öi relansare a tehnicilor agricole prietenoase cu mediul.ÔÇŁ

  • Compostarea Domestic─â ÔÇô explic─â beneficiile compost─ârii, ofer─â sfaturi ╚Öi explic─â diferitele metode de realizare a compostului.

ÔÇ×Compostarea resturilor alimentare nu ajut─â numai la diminuarea volumului de de╚Öeuri, ci ╚Öi la reducerea riscurilor schimb─ârilor climatice. Mai mult, compostul ├«nl─âtur─â nevoia de fertilizatori chimici ╚Öi de pesticide (alte surse ale gazelor cu efect de ser─â) ╚Öi absoarbe dioxid de carbon din atmosfer─â, fix├óndu-l ca materie organic─â.ÔÇŁ

  • Auto-organizare ÔÇô d─â detalii despre implicarea civil─â, mai exact grupurile de ini╚Ťiativ─â structurate pe orizontal─â (egalitariene), explic├ónd rolul consensului ╚Öi al facilit─ârii, ╚Öi explic─â principalele elemente ale unei adun─âri publice.

ÔÇ×La baza consensului se afl─â un dialog respectuos ├«ntre egali. Este vorba despre toat─â lumea care lucreaz─â ├«mpreun─â pentru a satisface at├ót nevoile individului, c├ót ┼či ale grupului, prin a lucra unul cu altul, mai degrab─â dec├ót pentru sau ├«mpotriva celuilalt, ceva care necesit─â deschidere ╚Öi ├«ncredere.ÔÇŁ

  • Hran─â Sustenabil─â ÔÇô elaboreaz─â deciziile individuale sustenabile care pot fi luate ├«n ceea ce prive╚Öte alimenta╚Ťia, de la alimente naturale, locale ╚Öi de sezon la reducerea consumului de produse animale ╚Öi reducerea risipei alimentare. Explic─â principalele provoc─âri legate de sustenabilitatea hranei, cum ar fi agricultura intensiv─â ╚Öi organismele modificate genetic.

ÔÇťAdoptarea unui comportament de consum responsabil ├«ncepe cu hrana, ├«ntruc├ót alimenta╚Ťia este responsabil─â de mai mult de un sfert din impactul activit─â╚Ťii umane asupra mediului.ÔÇŁ

  • Vacan╚Ťe Sustenabile ÔÇô vorbe╚Öte despre turismul ├«n mas─â versus turismul durabil, ofer─â sfaturi pentru un c─âl─âtor responsabil. D─â exemple de organiza╚Ťii rom├óne╚Öti care ofer─â vacan╚Ťe cu impact pozitiv ├«n ╚Ťara noastr─â.

ÔÇ×Este nevoie, ├«n primul r├ónd, de a ├«ndemna gazdele ╚Öi/sau operatorii turistici s─â vad─â lumea diferit, nu ca pe o resurs─â de exploatat, ci ca un loc valoros care merit─â protejat ╚Öi celebrat pentru unicitatea ╚Öi diversitatea inerente.ÔÇŁ

  • Cump─âr─âturi Responsabile ÔÇô un ghid util despre diversele probleme de ordin ecologic, social ╚Öi economic legate de principalele bunuri de larg consum ╚Öi m─âsurile pe care le putem lua pentru a face cump─âr─âturi responsabile.

ÔÇ×Fiecare alegere pe care o faci are consecin╚Ťe semnificative asupra mediului natural, social ┼či economic.ÔÇŁ

  • Consumul Critic ÔÇô explic─â principiile ╚Öi implica╚Ťiile consumului responsabil, precum ╚Öi practicile unui consum durabil. D─â exemple de criterii de selec╚Ťie a produselor sustenabile.

ÔÇ×├Äntr-o economie ├«n mare m─âsur─â globalizat─â, rolul consumatorului dep─â╚Öe╚Öte mai mult ca niciodat─â simplul act de a cump─âra. A cheltui bani ├«nseamn─â a de╚Ťine o putere ╚Öi responsabilit─â╚Ťi care pot influen╚Ťa echilibrele sociale, economice ╚Öi de mediu la scar─â planetar─â. ÔÇť

  • Participare Public─â ÔÇô vorbe╚Öte despre participarea public─â ╚Öi modurile ├«n care cet─â╚Ťenii se pot implica ├«n luarea deciziei publice. D─â exemple de metode de consultare ╚Öi participare activ─â ╚Öi d─â sfaturi privind managementul eficient al proceselor participative.

ÔÇ×Orice decizie a administra┼úiei publice locale are un efect asupra cet─â┼úeanului, fie c─â este legat─â de re┼úeaua de ap─â, str─âzi, gunoi, parcuri, cl─âdiri, ┼čcoli ┼či spitale. Din acest motiv este nevoie de transparen┼ú─â ├«n luarea deciziilor publice ┼či de participare public─â.ÔÇŁ

  • Simplitatea Voluntar─â ÔÇô explic─â conceptul de simplitate voluntar─â ╚Öi descre╚Ötere, ofer─â sfaturi privind simplificarea traiului.

ÔÇ×Simplitatea voluntar─â este un mod de a tr─âi care privilegiaz─â calitatea vie╚Ťii interioare, ├«n opozi╚Ťie cu importan╚Ťa acordat─â culturii de consum. ├Änseamn─â orientarea vie╚Ťii cotidiene (cheltuieli, interese, valori etc.), av├ónd ├«n vedere bun─âstarea real─â, nu ├«n func╚Ťie de adaptarea la a╚Ötept─ârile societ─â╚Ťii ╚Öi de imaginea reu╚Öitei sociale pe care o proiecteaz─â.ÔÇŁ

Mai Bine

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Bra╚Öov ╚Öi a terminat Facultatea de Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii. Scrie, face fotografii pe film ╚Öi viseaz─â la o lume ├«n care omul ├«╚Öi re├«ntoarce sufletul c─âtre natur─â.

Comentarii

comentarii